TARAȘ AND OTHERS v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
TARAȘ AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2024)
A doua secție DECIZIE nr. 8431/07 Mihaela-Maria TARAȘ și alții împotriva României (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 21 noiembrie 2024 ca comitet compus din: Anne Louise Bormann , Președintele Sebastian Rădulețu , András Jakab , judecători și Viktoriya Maradodina , grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererea depusă la 22 decembrie 2006, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este prezentată în tabelul anexat. Reclamanții au fost reprezentați de dna Turcu, un avocat practicant la București. În temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamațiile reclamanților cu privire la reclamațiile lor de a fi compensate pentru proprietatea pe care le-au fost private în timpul regimului comunist (proprietate situată în București, Vasile LascÄr str. nr. 12) au fost comunicate guvernului român („Guvernul”). La 3 decembrie 2018, reclamanții, Emilia Valerica Moldovan și Ileana Valentina Oanț‚ (înscriși respectiv la 7 și 8 în apendice) au depus o procedură împotriva Comisiei Naționale pentru Compensare a Proprietăților (Comisia Națională pentru Compensarea Imobillor (denumită în continuare „CNPC”) care urmărește o decizie de compensare pentru proprietatea lor. Octombrie 2023, reclamația lor a fost permisă de Curtea de Apel din București într-o hotărâre finală; în timpul procedurii, instanța internă a remarcat că toate celelalte reclamante, cu excepția celor două reclamante, nu au semnat notificarea de 13 iulie 2001 care a lansat procedura de restituire a proprietăților. În consecință, instanța a constatat că numai cele două reclamante au dreptul la compensare pentru proprietatea pierdută. Pe baza hotărârii 2023, la 11 decembrie 2023 NCPC a emis o decizie de compensare în beneficiul acestor doi solicitanți. Această decizie nu a fost contestată de niciunul dintre solicitanți, care, prin urmare, poate fi considerată ca fiind acceptată implicit decizia autorităților interne cu privire la dreptul la compensare. Primul titlu de plată a fost emis în mai 2024, plata efectivă fiind așteptat în termen de șase luni de la data respectivă. În acest sens, reprezentantul reclamanților a indicat că „în acest moment, considerăm că nu mai putem susține că avem statutul victimelor în cadrul procedurii în fața Curții.” Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 alineatul (b) din Convenție și că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în protocolele sale, nu o impune să continue examinarea cererii în temeiul articolului în amendă În consecință, cererea ar trebui eliminată din listă. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să elimine cererea din lista de cazuri. A făcut în limba engleză și a notificat în scris la 12 decembrie 2024. Viktoriya Maradodina Anne Louise Bormann Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția (cazul de restituire proprie) Cerere nr. Numele reclamantului Anul nașterii 8431/07 22/12/2006 (11 solicitanți) 1. Mihaela-Maria TARAȘ 1941 2. Livia Elena COMSULEA 1929 3. Marta GUȚĂ 1938 4. Mihai Ioan HAMZEA 1945 5. Maria Ana LAZARESCU 1936 6. Marius MESSEL 1959 7. Emilia Valerica MOLDOVAN 1948 8. Valentina Ileana OANȚĂ 1949 9. Maria Viora POPA 1923 10. Adrian Daniel VASILOI 1963 11. Maria Teodora VASILOUIU 1964