RASHAD HASANOV v. AZERBAIJAN

Comunicat la 14 decembrie 2015 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 48653/13 Rashad HASANOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 12 iulie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Rashad Hasanov, este un național azerbaidian, născut în 1982 și trăiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de dl Mustafazede și A. Mustafayev, avocați practicand în Azerbaidjan. Faptele cazului, astfel cum a fost depus de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un activist cunoscut al societății civile. El este membru al consiliului de administrație și unul dintre cofondatorii mișcării civice NIDA („NIDA”), o organizație neguvernamentală înființată în 2011. Reclamantul și alți membri ai NIDA au participat activ la demonstrațiile desfășurate la Baku în ianuarie și martie 2013 pentru a protesta împotriva morții soldaților în armata azerbaeză. La 14 martie 2013, ora 14:00, reclamantul a fost arestat de către agenți ai Ministerului Securității Naționale (“MNS”) și a fost dus la Departamentul Crimelor Severe al Procurorului General. El nu a fost informat cu privire la motivele arestării sale în timpul arestării sale. Potrivit reclamantului, la ora 15:00. la 14 martie 2013, investigatorul responsabil a contactat un avocat al reclamantului și l-a invitat să furnizeze reclamantului asistență juridică. Avocatul și-a exprimat intenția de a apăra drepturile reclamantului, dar a informat investigatorul că nu poate ajuta reclamantul în acel moment din cauza încărcării de muncă. Avocatul a remarcat că se va alătura investigatorului mai târziu și i-a cerut să nu desfășoare acțiuni de investigație până la sosirea sa. Din documentele din dosar, după câteva ore de la arestarea sa, reclamantul a fost adus în fața unui judecător al Curții de District Nasim care a ordonat detenția reclamantului pentru o perioadă de trei luni. Judecătorul a justificat detenția reclamantului în așteptarea procesului prin gravitatea acuzațiilor și probabilitatea că, în cazul în care reclamantul ar putea fi eliberat, ar putea fi absuși din anchetă și să obstrucționeze ancheta. De asemenea, a susținut că reclamantul a fost absuși din anchetă până la arestarea sa la 14 martie 2013. În acest sens, judecătorul a remarcat că reclamantul a fost căutat de către poliție pentru că el a fost acuzat de decizia investigatorului din 10 martie 2013 cu infracțiunile de posesie ilegală de arme (cocktail Molotov) în temeiul articolului 228.3 din Codul Penal. Reclamantul a fost reprezentat de un avocat desemnat de stat la audierea în fața Curții de District Nasim. La 18 martie 2013, reclamantul a apelat împotriva acestei decizii, susținând că detenția sa este ilegală și s-a plâns că instanța de primă instanță nu și-a justificat detenția în așteptarea procesului. În ceea ce privește argumentul instanței care a fost căutat începând cu 10 martie 2013, reclamantul a remarcat că nu a fost niciodată informat de decizia investigatorului din 10 martie 2013 depunând în judecată infracțiunile de posesie ilegală de arme. În acest sens, el a subliniat că între 10 și 14 martie 2013 el nu a intrat în ascunzătoare și a participat activ la viața politică a țării, oferind un interviu unui ziar și participand la reunirea unei mișcări politice. La 19 martie 2013, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului, declarând că hotărârea instanței de primă instanță a fost justificată. Hotărârea instanței de apel a fost respinsă în ceea ce privește argumentele reclamantului că nu a fost absușit din ancheta între 10 și 14 martie 2013. La 26 aprilie 2013, reclamantul a depus o cerere la Curtea de District Nasim, cerând să fie arestată la domiciliu în locul detenției preventive. El a susținut, în special, că nu exista nici un motiv pentru detenția sa continuată în așteptarea procesului. La 27 aprilie 2013, Curtea de District Nasim a respins cererea, constatând că nu a fost necesară modificarea măsurii preventive de încarcerare. La 3 mai 2013, Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței de primă instanță. La 30 mai 2013, Curtea de district Nasim a prelungit detenția reclamantului în așteptarea procesului până la 3 septembrie 2013. Curtea a susținut necesitatea prelungirii detenției reclamantului în așteptarea procesului prin complexitatea cauzei, gravitatea acuzațiilor și probabilitatea că, dacă a eliberat reclamantul, ar putea să se absoardă și să împiedice investigația prin influențarea persoanelor care participă la procedura penală. La 3 iunie 2013, reclamantul a apelat împotriva acestei decizii și s-a plâns, în special, că nu există dovezi că a comis vreo infracțiune penală și că instanța de primă instanță nu a justificat prelungirea deținerii sale în așteptarea procesului. La 6 iunie 2013, Curtea de Apel Baku a respins apelul reclamantului și a susținut decizia Tribunalului de district Nasim din 30 mai 2013. COMPLAINTE Reclamantul se plânge în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că arestarea și detenția sa erau ilegale deoarece nu existau suspiciuni rezonabile că a comis o infracțiune penală. El plânge în continuare în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție că instanța internă nu a justificat detenția sa în timp de proces și că nu au existat motive relevante și suficiente pentru continuarea sa detenție. Reclamantul a fost privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, detenția reclamantului a fost compatibilă cu art. 5 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ , în ceea ce privește justificarea și bazarea unei suspiciuni rezonabile? Ce document a fost examinat de către instanțe pentru a verifica dacă există astfel de suspiciuni rezonabile? În sensul articolului 5 § 3 din Convenție, instanța internă a dat motive suficiente și relevante pentru detenția reclamantului? Au luat în considerare măsuri alternative în ceea ce privește detenția sa continuă? Restricțiile impuse de stat în acest caz, presupus în conformitate cu art. 5 din Convenție, au fost aplicate în alte scopuri decât cele prevăzute de această dispoziție, în contravenție cu art. 18 din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte copii cu privire la toate documentele referitoare la procedurile privind detenția anterioară a reclamantului, inclusiv toate documentele și deciziile privind extinderea (dacă există) a detenției anterioare a reclamantului care au avut loc după depunerea prezentei cereri.

Communicated on 14 December 2015

FIFTH SECTION

Application no. 48653/13

Rashad HASANOV

against Azerbaijan

lodged on 12 July 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Rashad Hasanov, is an Azerbaijani national, who was born in 1982 and lives in Baku. He is represented before the Court by Mr

R.

Mustafazade and Mr A. Mustafayev, lawyers practising in Azerbaijan.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

A.

Institution of criminal proceedings against the applicant and his remand in custody

The applicant is a well-known civil society activist. He is a board member and one of the co-founders of NIDA civic movement (“NIDA”), a non-governmental organisation established in 2011. The applicant and other members of NIDA actively participated in the demonstrations held in Baku in January and March 2013 to protest against death of soldiers in the Azerbaijani Army.

At around 2 p.m. on 14 March 2013 the applicant was arrested by agents of the Ministry of National Security (“the MNS”) and was taken to the Serious Crimes Department of the Prosecutor General’s Office. He was not informed of the reasons for his arrest during his arrest.

According to the applicant, at around 3 p.m. on 14 March 2013 the investigator in charge of the case contacted a lawyer of the applicant’s choosing and invited him to provide the applicant with legal assistance. The lawyer expressed his intention to defend the applicant’s rights, but informed the investigator that he could not assist the applicant at that moment because of his workload. The lawyer noted that he would join the investigator later and asked him not to conduct investigative actions until his arrival.

It appears from the documents in the case file that a few hours after his arrest the applicant was brought before a judge of the Nasimi District Court who ordered the applicant’s detention for a period of three months. The judge justified the applicant’s detention pending trial by the gravity of the charges and the likelihood that if released the applicant might abscond from and obstruct the investigation. She further held that the applicant had absconded from the investigation until his arrest on 14 March 2013. In this connection, the judge noted that the applicant was wanted by the police because he was charged by the investigator’s decision of 10 March 2013 with the criminal offence of illegal possession of weapons (Molotov cocktails) under Article 228.3 of the Criminal Code. The applicant was represented by a State-appointed lawyer at the hearing before the Nasimi District Court.

On 18 March 2013 the applicant appealed against this decision, claiming that his detention was unlawful. He complained that the first-instance court failed to justify his detention pending trial. As regards the court’s argument that he had been wanted since 10 March 2013, the applicant noted that he had never been informed of the investigator’s decision of 10 March 2013 charging him with the criminal offence of illegal possession of weapons. In this connection, he pointed out that between 10 and 14 March 2013 he had not gone into hiding and had actively participated in the political life of the country, giving an interview to a newspaper and participating in the gathering of a political movement.

On 19 March 2013 the Baku Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal, finding that the first-instance court’s decision was justified. The appellate court’s decision was silent as to the applicant’s submissions that he had not absconded from the investigation between 10 and 14 March 2013.

B.

Extension of the applicant’s pre-trial detention

On 26 April 2013 the applicant lodged a request with the Nasimi District Court asking to be put under house arrest in place of pre-trial detention. He claimed, in particular, that there was no ground for his continued detention pending trial.

On 27 April 2013 the Nasimi District Court dismissed the request, finding that there was no need to change the preventive measure of remand in custody.

On 3 May 2013 the Baku Court of Appeal upheld the first-instance court’s decision.

On 30 May 2013 the Nasimi District Court extended the applicant’s detention pending trial until 3 September 2013. The court substantiated the necessity of the extension of the applicant’s detention pending trial by the complexity of the case, the gravity of the charges, and the likelihood that if released the applicant might abscond from and obstruct the investigation by influencing persons participating in the criminal proceedings.

On 3 June 2013 the applicant appealed against this decision. He complained, in particular, that there was no evidence that he had committed any criminal offence and that the first-instance court had failed to justify the extension of his detention pending trial.

On 6 June 2013 the Baku Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal and upheld the Nasimi District Court’s decision of 30 May 2013.

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 5 § 1 of the Convention that his arrest and detention were unlawful because there was no reasonable suspicion that he had committed a criminal offence.

He further complains under Article 5 § 3 of the Convention that the domestic courts failed to justify his detention pending trial and that there were no relevant and sufficient reasons for his continued detention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s detention compatible with Article 5 § 1 (c) in terms of being justified and based on a reasonable suspicion? What material was examined by the courts to verify if such reasonable suspicion existed?

2.

Did the domestic courts give sufficient and relevant reasons for the applicant’s detention for the purposes of Article 5 § 3 of the Convention? Did they consider alternative measures to his continued detention?

3.

Were the restrictions imposed by the State in the present case, purportedly pursuant to Article 5 of the Convention, applied for a purpose other than those envisaged by that provision, contrary to Article 18 of the Convention?

4.

The Government are requested to submit copies of all documents relating to the proceedings concerning the applicant’s pre-trial detention, including all documents and decisions relating to extensions (if any) of the applicant’s pre-trial detention which have taken place after the lodging of the present application.