MEGRELISHVILI v. GEORGIA

Comunicat la 21 ianuarie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Cererea nr. 30364/09 Merab MEGRELISHVILI împotriva Georgiei depusă la 18 mai 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Merab Megrelishvili, este un național georgian, născut în 1961 și reținut în Tbilisi. El este reprezentat în fața Curții de nouă avocați: dna Jomarjidze, dna Abazadze, dna Shubashvili, și dna T. Dekanosidze, avocați de la Asociația Tinerilor Avocați din Georgia la Tbilisi, precum și de dna K. Levin, dna Evans, dna Gavron, dna V. Grigoryan, și dl P. Leach, avocați de la Centrul European de Promovare a Drepturilor Omului din Londra. Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. A. Situațiile cazului La 3 iulie 2007, reclamantul, în timp ce conducea mașina în Tbilisi, a fost oprit de o echipă de ofițeri ai Departamentului Operativ Special al Ministerului Internului (“SOD”) cu suspiciune că era în posesie de droguri ilicite. După ce reclamantul a ieșit din mașină, în timp ce a rămas înconjurat de echipa de ofițeri ai SOD, a fost căutat imediat. În timpul căutării corpului, unul dintre ofițerii SOD, punând mâna în buzunarul drept al pantalonilor reclamantului, a recuperat droguri ilicite din buzunar. Reclamantul a protestat, declarând că nu a avut droguri în buzunar. Reclamantul a fost apoi oficial arestat și au fost elaborate rapoarte de căutare și arestare respective. Ofițerii SOD au continuat apoi cu căutarea mașinii reclamantului ca rezultat al cărei mai multe droguri ilicite au fost găsite ascunse în scaunul din spate al vehiculului. Reclamantul a declarat din nou că aceste droguri nu au fost niciodată acolo înainte de căutare. În aceeași zi, în paralel cu arestarea și căutarea menționată, un alt grup de ofițeri SOD a fost trimis pentru a efectua cercetări în apartamentul și garajul reclamantului. Aceste căutări, care au durat împreună câteva ore, au fost efectuate în prezența soției reclamantei, a soției, a bellei și a doi copii minori. Ofițerii SOD au găsit mai multe droguri ilicite în balconul apartamentului, precum și în garaj. Rapoartele de căutare disponibile în dosar confirmă că nici avocatul reclamantului, nici martorii independenți nu au fost prezente în timpul oricărei patru căutări efectuate. În baza articolului 102 § 4 din Codul de Procedură Penală („CPC”) și a citat necesitatea de a acționa fără întârziere pentru a împiedica reclamantul sau membrii familiei sale să distrugă dovezile, ofițerii SOD au refuzat reclamantului și membrii familiei sale să aibă martori independenți prezenti în timpul căutărilor. Reclamantul, precum și membrii familiei sale, au refuzat să semneze rapoartele de căutare respective, menționând în rapoarte că drogurile ilicite au fost plantate de ofițerii SOD. Soția reclamantului a remarcat în mod deosebit în raportul respectiv că ofițerii SOD i-au refuzat posibilitatea de a-și prezenta vecinii în timpul căutărilor apartamentului și garajului; ofițerul SOD a fost singur în balconul apartamentului atunci când a “găsit” droguri acolo; ușa garajului a fost deschisă și ofițerii SOD au intrat în ea înainte de a începe căutarea oficială și membrii familiei reclamantului a venit la locul de vedere pentru a observa căutarea. La 4 iulie 2007, reclamantul a fost acuzat de infracțiuni agravate de droguri. Deși nu au fost efectuate niciuna dintre căutările menționate anterior cu autorizație judiciară, rezultatele acestora au fost examinate și declarate legale de către instanțele naționale competente. Drogurile ilicite confiscate în timpul acestor căutări au fost astfel aduse în dovada împotriva reclamantului. La 31 martie și, respectiv, 16 iulie 2008, Tribunalul Tbilisi a condamnat reclamantul și Curtea de Apel Tbilisi și-au susținut condamnarea. În timpul procedurii, reclamantul a solicitat în mod repetat excluderea probelor ca fiind obținute ilegal. În special, el a susținut problema lipsei de martori independenți în timpul cercetărilor atunci când dovezile împotriva lui au fost confiscate; el a susținut, de asemenea, că drogurile ilicite au fost plantate de ofițerii SOD. Instanțele naționale au respins afirmațiile reclamantului, constatand pur și simplu că declarațiile sale și cele ale membrilor familiei sale sunt nesigure. La 19 noiembrie 2008, Curtea Supremă a Georgiei a declarat inadmisibil recursul de casare al reclamantului, prin urmare condamnarea și condamnarea de 12 ani de închisoare au devenit definitive. B. Legea internă relevantă În conformitate cu art. 102 §§ 1, 2 și 3 din CCP în vigoare la momentul material, un investigator sau procuror trebuie să informeze un suspect, un acuzat sau un inculpat de dreptul său de a solicita un martor pentru a participa la orice căutare, crimă sau inspecție a unei scene de crimă. În cazul în care un suspect, un acuzat sau un inculpat face o astfel de cerere, el sau ea ar trebui să fie acordat timp rezonabil (nu mai puțin de o oră) înainte de începerea acțiunii de investigație relevante. Aceleași drepturi se aplică unei persoane care, deși nu sunt suspect, un acuzat sau un inculpat, pot fi afectate de o anumită acțiune de investigație. 10. În temeiul articolului 102 § 4 din CCP o acțiune de investigație poate fi efectuată în absența unui martor, printre altele, în circumstanțe urgente, atunci când există un risc ca viața sau sănătatea cuiva să fie în pericol sau că dovezile ar fi deteriorate, distruse sau ascunse. De îndată ce acest risc încetează să existe dreptul la un martor ar trebui restaurat. Invocând art. 6 § 1 din Convenție și susținând că drogurile au fost plantate de ofițerii SOD, reclamantul se plânge că dovada pe care a fost bazată condamnarea sa a fost obținută ilegal, așa cum în timpul cercetărilor pe care el și membrii familiei sale au fost refuzate arbitrar prezența martorilor independenți; susținând că instanțele interne nu au luat în considerare argumentul de apărare care a contestat fiabilitatea și utilizarea probei impugnate, reclamantul pune în subjecție echitația generală a procedurii penale. Întrebarea părților luată în ansamblu, în cazul în care procedura penală instituită împotriva reclamantului echivalent în sensul articolului 6 § 1 din Convenție? În special: a existat o încălcare a principiului echității procedurilor din cauza faptului că cercetările din 3 iulie 2007 au fost efectuate în absența martorilor independenți? În acest sens, reclamantul a furnizat suficiente garanții procedurale? Curtea internă a examinat în mod corespunzător afirmația reclamantului că drogurile au fost plantate de ofițerii Departamentului Operativ Special care au efectuat cercetările?

Communicated on 21 January 2016

FOURTH SECTION

Application no. 30364/09

Merab MEGRELISHVILI

against Georgia

lodged on 18 May 2009

STATEMENT OF FACTS

1.

The applicant, Mr Merab Megrelishvili, is a Georgian national, who was born in 1961 and is detained in Tbilisi. He is represented before

the

Court by nine lawyers: Ms

N.

Jomarjidze, Ms

T.

Abazadze, Ms

K.

Shubashvili, and Ms T. Dekanosidze, lawyers at the Georgian Young Lawyers’ Association in Tbilisi, and also by Ms K. Levin, Ms

J.

Evans, Ms

J.

Gavron, Mr. V. Grigoryan, and Mr P. Leach, lawyers at the European Human Rights Advocacy Centre in London.

2.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

A. The circumstances of the case

3.

On 3 July 2007 the applicant, as he was driving his car in Tbilisi, was stopped by a team of officers of the Special Operative Department of the Ministry of Interior (“the SOD”) on a suspicion that he was in possession of illicit drugs. After the applicant stepped out of the car, while he remained surrounded by the team of the SOD officers, he was immediately searched. During the body search one of the SOD officers, by putting his hand in the right pocket of the applicant’s trousers, retrieved illicit drugs from the pocket. The applicant protested, stating that he did not have drugs in his pocket. The applicant was then formally put under arrest and the respective search and arrest reports were drawn up. The SOD officers then proceeded with the search of the applicant’s car as a result of which more illicit drugs were found hidden in the back seat of the vehicle. The applicant again stated that those drugs were never there prior to the search.

4.

On the same day, in parallel to the aforementioned arrest and searches, another group of the SOD officers was dispatched to conduct searches in the applicant’s apartment and garage. These searches, which together lasted for several hours, were conducted in the presence of the applicant’s wife, mother-in-law and two minor children. The SOD officers found more illicit drugs in the balcony of the apartment as well as in the garage.

5.

The search reports available in the file confirm that neither the applicant’s lawyer, nor any independent witnesses were present during any of the four conducted searches. Relying on Article 102 § 4 of the Code of Criminal Procedure (“the CCP”) and citing the need to act without a delay to preclude the applicant or his family members from destroying the evidence, the SOD officers denied the applicant and his family members to have independent witnesses present during the searches. The applicant as well as his family members refused to sign the respective search reports noting in the reports that the illicit drugs had been planted by the SOD officers. The applicant’s wife particularly noted in the respective report that the SOD officers denied her the possibility to have her neighbours present during the searches of the apartment and the garage; the SOD officer was alone in the balcony of the apartment when he “found” drugs there; the door of the garage had been open and the SOD officers had entered it before the search officially commenced and the applicant’s family members came at the scene to observe the search.

6.

On 4 July 2007 the applicant was charged with aggravated drug offence. Although none of the aforementioned searches had been conducted with prior judicial authorization, their results were post-factum examined and declared lawful by the competent national courts. The illicit drugs seized during those searches were thus adduced in evidence against the applicant.

7.

On 31 March and 16 July 2008 respectively the Tbilisi City Court convicted the applicant and the Tbilisi Court of Appeal upheld his conviction. During the proceedings the applicant repeatedly requested the exclusion of the evidence as being illegally obtained. In particular he raised the issue of the absence of independent witnesses during the searches when the evidence against him had been seized; he also claimed that the illicit drugs had been planted by the SOD officers. The national courts dismissed the applicant’s claims, simply finding that his statements and those of his family members were unreliable. The evidence seized during the searches thus served as the basis for the applicant’s conviction.

8.

On 19 November 2008 the Supreme Court of Georgia declared the applicant’s cassation appeal inadmissible and thus his conviction and sentence of twelve years’ imprisonment became final.

B. Relevant domestic law

9.

According to Article 102 §§ 1, 2 and 3 of the CCP in force at the material time, an investigator or prosecutor has to inform a suspect, an accused or a defendant of his or her right to call for a witness to attend any search, seizure or inspection of a crime scene. If a suspect, an accused or a defendant makes such a request, he or she should be given reasonable time (not less than an hour) before the relevant investigative action starts. The same rights apply to a person who, while not being a suspect, an accused or a defendant, may be affected by a given investigative action.

10.

Under Article 102 § 4 of the CCP

an investigative action may be carried out in the absence of a witness,

inter alia,

in urgent circumstances, when there is a risk that someone’s life or health would be endangered or that evidence would be damaged, destroyed or hidden. As soon as that risk ceases to exist the right to a witness should be restored.

COMPLAINT

11.

Invoking Article 6 § 1 of the Convention and claiming that the drugs had been planted by the SOD officers, the applicant complains that the evidence on which his conviction was based had been obtained unlawfully as during the searches he and his family members had been arbitrarily denied the attendance of independent witnesses; claiming that the domestic courts did not give due consideration to the argument of defence challenging the reliability and use of the impugned evidence, the applicant calls into question the overall fairness of the criminal proceedings.

QUESTION TO THE PARTIES

Taken as a whole, where the criminal proceedings instituted against the applicant fair within the meaning of Article 6 § 1 of the Convention? In particular:

-

was there a breach of the principle of fairness of proceedings on account of the fact that the searches of 3 July 2007 were conducted in the absence of independent witnesses? In this connection, was the applicant provided with sufficient procedural safeguards?

-

Did the domestic court duly examine the applicant’s allegation that the drugs had been planted by the officers of the Special Operative Department who conducted the searches?