Shalyavski și alții împotriva Bulgariei

Comunicat la 26 ianuarie 2016 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 67608/11 Ventislav Petrov SHALYAVSKI și alții împotriva Bulgariei depusă la 7 octombrie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dl Ventislav Petrov Shalyavski, dna Silvia Nikolova Kotseva, dl Martin Nedyalkov Kotsev și dna Yoana Ventislavovva Shalyavska, sunt cetățeni bulgari născuți în 1966, 1967, 1988 și, respectiv, 2003 și trăiesc în Blagoevgrad. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl M. Ekindzhiev, dna K. Boncheva și dna S. Stefanova, avocați practicanți în Plovdiv. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt o familie și trăiesc împreună.

Primul reclamant suferă de distrofie musculară și este în măsură să își poată mișca capul și mâinile. În 2010 autoritățile de procedură au deschis împotriva acestuia proceduri penale pentru usurare. Situațiile arestării primului reclamant La 7 aprilie 2011, la ora 11 a.m., primul reclamant, care călătorește în mașina sa, a fost oprit de ofițeri de poliție și a ordonat să-i urmărească la secția de poliție. La sosire, șoferul său, care a fost și asistentul său personal, a fost arestat. Primul reclamant, care nu a putut să coboare din mașină, a rămas în ea, imobilizat. El a fost păzit de doi ofițeri de poliție. La aproximativ 15 p.m. Asistentul său a fost adus pentru a-l muta pe o altă mașină, deoarece prima a fost de gând să fie depusă ca dovezi fizice.

Primul reclamant a rămas imobilizat în a doua mașină până la ora 19:30. În mai multe ocazii în timpul acelui timp al doilea reclamant a fost adus pentru a-l ajuta cu nevoile sale fizice. În mașină primul reclamant a fost acuzat împotriva lui. După aceea el a fost adus în fața clădirii Curții Regionale Blagoevgrad, care trebuia să țină o audiere pentru a examina cererea urmăririi judiciare de a-l plasa în arestare domiciliară; iar el a trebuit să aștepte sosirea asistentului său personal, care încă era ținut la secția de poliție. Primul reclamant a fost în cele din urmă capabil să coboare din mașină la aproximativ orele 9:30. El a fost adus pentru audierea de judecată, care s-a încheiat la ora 11.30.

Cererea acuzației de a-l pune în arest la domiciliu a fost permisă. Vizitele de poliție la domiciliu reclamanților Primul reclamant a fost arestat la domiciliu până la 21 iunie 2011. În mai multe ocazii în această perioadă, ofițerii de poliție l-au vizitat pentru a verifica dacă el a fost acasă. În primele săptămâni vizitele au fost efectuate de două ori pe zi, și după aceea – de multe ori pe zi. Potrivit declarațiilor reclamanților, între 1 mai și 21 iunie 2011 au existat 176 de vizite și au existat zile în care ofițerii au vizitat casa lor de până la cinci ori. Cecurile au fost, de obicei, efectuate de doi sau trei ofițeri.

Reclamanții afirmă că starea gravă de sănătate a primei solicitanți a făcut ca vizitele poliției să fie și mai grele pentru ei, deoarece au trebuit să se asigure că, în orice moment, a fost cineva în apartament care a deschis ușa și a lăsat ofițerii să intre, deoarece de fiecare dată când birourile au trebuit să intre în apartament pentru a verifica primul reclamant în camera în care a fost, și, de asemenea, pentru că primul reclamant a fost adesea găsit într-un stat care l-a rușinat. Multe din vizitele au fost efectuate în prezența celui de-al patrulea reclamant, apoi cu opt ani.

În decizia sa de ordonare a eliberării primei reclamante, dată la 21 iunie 2011, Curtea de Apel din Sofia a comentat această situație, considerând că aceaceasta este „disturbătoare”, și mai mult, având în vedere faptul că starea de sănătate a primului reclamant nu i-a permis să părăsească casa fără ajutorul altor persoane, și având în vedere că a respectat strict restricțiile impuse acestuia. În opinia instanței interne, acțiunile poliției au constituit umilirea „nejustificată și deliberată”. COMPLAINTĂ Primul reclamant se plâng în temeiul articolului 3 din Convenție că circumstanțele arestării sale la 7 aprilie 2011 au constituit tratamente inumane și degradante. El se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 3 și al tuturor reclamanților în temeiul articolului 8 din Convenție, de vizitele frecvente de poliție la domiciliu în timpul arestării domiciliare a primului reclamant.

Reclamanții se plâng, de asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu dispuneau de remedii eficace în ceea ce privește plângerile în temeiul articolelor 3 și 8. Primul reclamant a fost supus unui tratament inuman sau degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție, având în vedere modul în care arestarea sa a fost efectuată la 7 aprilie 2011? De asemenea, circumstanțele arestării dezvăluie o încălcare a articolului 8 din Convenție? A existat vreo ingerință în dreptul reclamanților de a respecta viața lor privată și domiciliul lor, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost necesară această interferență și altfel în conformitate cu art. 8 § 2? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerile prevăzute la art. 3 și la art. 8, astfel cum este prevăzut la art. 13 din Convenție?

Communicated on 26 January 2016

FIFTH SECTION

Application no. 67608/11 Ventsislav Petrov SHALYAVSKI and others against Bulgaria lodged on 7 October 2011

STATEMENT OF FACTS

The applicants, Mr Ventsislav Petrov Shalyavski, Ms Silvia Nikolova Kotseva, Mr Martin Nedyalkov Kotsev and Ms Yoana Ventsislavova Shalyavska, are Bulgarian citizens who were born in 1966, 1967, 1988 and 2003 respectively and live in Blagoevgrad. They are represented before the Court by Mr M. Ekindzhiev, Ms K. Boncheva and Ms S. Stefanova, lawyers practising in Plovdiv. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. The applicants are a family and live together. The first applicant suffers from muscular dystrophy and is only able to move his head and hands. In 2010 the prosecution authorities opened against him criminal proceedings for usury.

1. The circumstances of the first applicant’s arrest On 7 April 2011, at about 11 a.m., the first applicant, travelling in his car, was stopped by police officers and ordered to follow them to the police station. Upon arrival, his driver, who was also his personal assistant, was arrested. The first applicant, unable to get down from the car, remained in it, immobilised. He was guarded by two police officers. At about 3 p.m. his assistant was brought to move him to another car, because the first one was going to be impounded as physical evidence. The first applicant remained immobilised in the second car until about 7.30 p.m. On several occasions during that time the second applicant was brought to help him with his physical needs.

In the car the first applicant had charges brought against him. After that he was brought in front of the building of the Blagoevgrad Regional Court which was to hold a hearing to examine the prosecution’s request to place him under house arrest; once again he had to wait for the arrival of his personal assistant, who was still being held at the police station. The first applicant was finally able to get down from the car at about 9.30 p.m. He was brought for the court hearing, which ended at 11.30 p.m. The prosecution’s request to have him placed under house arrest was allowed. 2. The police visits to the applicants’ home The first applicant’s house arrest continued until 21 June 2011. On numerous occasions during this period police officers visited him to check whether he was at home.

In the first weeks the visits were carried out twice a day, and after that – many times a day. According to the applicants’ statements, between 1 May and 21 June 2011 there were 176 visits and there were days where the officers visited their home up to five times. The checks were usually effectuated by two or three officers. The applicants state that the first applicant’s grave state of health rendered the police’s visits even more burdensome for them, as they had to ensure that at all times there was someone in the flat to open the door and let the officers in, because each time the offices had to enter the flat to check upon the first applicant in the room where he was, and also because the first applicant was often found in a state which embarrassed him.

Many of the visits were carried out in the presence of the fourth applicant, then eight years old. In its decision ordering the first applicant’s release, given on 21 June 2011, the Sofia Court of Appeal commented on this situation, finding it “disturbing”, even more so in view of the fact that the first applicant’s state of health did not allow him to leave his home without others’ aid, and seeing that he had strictly complied with the restrictions imposed on him. In the domestic court’s view, the police’s actions amounted to “unjustified and deliberate” humiliation. COMPLAINTS 1. The first applicant complains under Article 3 of the Convention that the circumstances of his arrest on 7 April 2011 amounted to inhuman and degrading treatment.

2. He also complains under Article 3, and all applicants complain under Article 8 of the Convention, of the frequent police visits to their home during the first applicant’s house arrest. 3. The applicants also complain under Article 13 of the Convention that they did not have effective remedies in respect of their complaints under Articles 3 and 8.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the first applicant been subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention, in view of the manner in which his arrest was carried out on 7 April 2011? Do the circumstances of the arrest also reveal a violation of Article 8 of the Convention? 2. Has there been an interference with the applicants’ rights to respect for their private life and their home, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference necessary and otherwise in compliance with Article 8 § 2? 3. Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for the complaints under Article 3 and Article 8, as required by Article 13 of the Convention?