- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 2 februarie 2016
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Kommersant ZAO și Tirmaste împotriva Rusiei și încă o cerere
Traducere în română Auto
Comunicat la 2 februarie 2016 SECȚIUNE TERZă Cerințele nr. 37482/10 și 37486/10 ZAO KOMMERSANT IZDATELSKIY DOM și Mariya-Luiza TIRMASTE împotriva Rusiei și Boris NEMTSOV împotriva Rusiei depuse la 22 iunie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții din primul caz sunt ediția ZAO Kommersant din Moscova și unul dintre jurnaliștii săi, dna Maria-Luisa Urmasovna Tirmaste, național rus născut în 1978 la Sommerlingi, Estonia. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl D. Zharkov, avocat practicant în regiunea Moscova. Reclamantul din al doilea caz, dl Boris Yefimovich Nemtsov, a fost un național rus care s-a născut în 1959 și a trăit la Moscova. Dl Nemtsov a fost asasinat la Moscova la 27 februarie 2015; la 25 decembrie 2015 fiica sa, dna Zhanna Borisovna Nemtsovova, a informat Curții de dorința ei de a continua procedurile în locul său.
Ea este reprezentată de dl. Prokhorov și dna O. Mikhaylova, avocați care practică la Moscova. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Dl Nemtsov a fost fost guvernator al unei regiuni ruse și fost ministru al Guvernului înainte de a deveni lider de opoziție în camera inferioară a Parlamentului rus și fondator al mișcării de opoziție Solidarnost. El a fost, de asemenea, unul dintre autorii rapoarte de experți independenți care furnizează o imagine de ansamblu a dosarului politic și economic al președintelui Putin. În 2009, chiar înainte de alegerile legislației orașului Moscova, dl Nemtsov a lansat un raport privind realizările și eșecurile primului Moscova Luzhkov, intitulat “Luzhkov: Rezultatele”.
Raportul de patruzeci de pagini detaliat corupția generalizată la Moscova, pe baza datelor sociologice, a publicațiilor în mass-media rusă și străină, avizele de experți și alte surse, toate care au fost enumerate într-o anexă la raport, și a concluzionat, în special: „2. Corupția la Moscova nu este doar problematică, este sistemică. Este un secret deschis pentru multe moscovite că corupția a permeat toate nivelurile de oficialitate în Moscova. Este evident pentru noi că Luzhkov și soția sa au pus un exemplu dăunător. În ultimii zece ani, Luzhkov a semnat zeci de ordine care autorizează soția sa să înceapă lucrările de construcție pe mai mult de 1.300 ha de teren în Moscova. În plus, guvernul Moscova a aprobat privatizarea a ... cel mai mare producător de case prefabricate din Moscova.
Privația a dus la [soția lui Luzkhov] câștiga controlul peste aproximativ 20% din piața locuințelor Moscova ... [Ea] a devenit singura femeie rusă cu o avere de mai mult de un miliard de dolari. În conformitate cu art. 34 din Codul familiei, proprietatea care este achiziționată de un soț este deținută în comun cu celălalt. Aceasta înseamnă că Luzhkov, în cursul anilor sale de primar, a devenit un miliardar de dolari, la fel ca soția lui.” La 17 septembrie 2009, ziarul Kommersant a publicat un articol de către dna Tirmaste, sub titlul „Moscow primar gata să dea în judecată Boris Nemtsov. Politicianul de opoziție trebuie să fie chemat pentru raportul „Luzhkov: Rezultatele”. Articolul a declarat că primarul Moscova va aduce mai multe afirmații de difamare împotriva dlui Nemtsov.
Jurnalistul solicită comentarii de la dl Tsoy, șeful serviciului de presă al primarului Moscova și al guvernului Moscova, care a declarat că dl Luzhkov și dl Nemtsov sunt „oameni de un calibru diferit”. El continuă: “Cum ar putea fi comparate? Luzhkov este o figură cunoscută în timp ce Nemtsov este o neentitate. Chiar și la o distanță de o mie de kilometri el nu ar măsura până la primar.” De asemenea, articolul a citat răspunsul dlui Nemtsov la declarația purtătorului de cuvânt: „Sunt de acord cu dl Tsoy că eu și Luzhkov suntem oameni de un calibru diferit: consider că Luzhkov este un oficial corupt și un hoț în timp ce nu sunt nici eu!” La 7 octombrie 2009, guvernul Moscova și primarul său, dl Luzhkov, au dat în judecată domnului Nemtsov, dna Tirmaste și Kommersant ziarul pentru difamare.
Ei au contestat diferite declarații din raport, inclusiv primele trei fraze ale concluziei solicitate de mai sus nr. 2. Dl Luzhkov a susținut, de asemenea, că descrierea dlui Nemtsov despre el ca fiind un “funcțial corupt și un hoț” a fost fals și dăunător pentru reputația sa. În pregătirea procesului, consilierul dlui Nemtsov a comis un studiu lingvistic. Un linguist din Institutul de Limba rusă Vinogradov la Academia de Științe Rusă a concluzionat că toate expresiunile neprevăzute sunt judecăți sau supoziții de valoare. La 30 noiembrie 2009, Curtea de district Zamoskvoretskiy din Moscova a acordat în parte reclamația de difamare. Acesta a constatat că majoritatea declarațiilor nedreptate din textul principal al raportului nu se referă la dl Luzhkov sau nu implică că a comis acte nedreptate.
Pe de altă parte, Curtea a constatat, în ceea ce privește a doua și a treia propoziții din al doilea paragraf din concluziile raportului („Este un secret deschis ... un exemplu dăunător” - a se vedea citarea de mai sus), că au dăunuit onoarea și demnitatea primarului Moscova și reputația de afaceri a guvernului Moscova pentru că: „... Ei conțin acuzații că reclamanții au acționat împotriva normelor legii și morale, și au folosit poziția lor oficială pentru a prejudicia interesele legale ale societății și ale statului ... Informațiile au creat impresia că activitățile guvernului Moscova sub conducerea dlui Luzhkov au adus corupție răspândită în toate sferele de viață a orașului ... [Aceste fraze] ... conține acuzații ale unei infracțiuni ... și cuvântul „prejudecător” înseamnă „maldec, pernicios””.
Curtea a respins concluziile studiului lingvistic, menționând că „numai instanța este competentă pentru a determina ce informații au fost dăunătoare”. În ceea ce privește reacția dlui Nemtsov la observația dlui Tsoy, instanța a susținut că declarația conține „acuzații cu privire la comisia unei infracțiuni de către dl. Luzhkov”, care a deteriorat onoarea, demnitatea și reputația de afaceri și a fost, de asemenea, ofensivă. Curtea a acordat domnului Luzhkov 500.000 ruble ruse (11.430 euro) în compensație pentru prejudiciu moral, plătite de domnul Nemtsov și casa de ediție Kommersant. La 9 februarie 2010, Curtea Orașului Moscova a respins apelurile de către toate părțile la procedură și a susținut concluziile Curții de District în mod rezumat.
COMPLAINT 10. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 10 din Convenția de a încălca dreptul lor la libertatea de exprimare. A existat o încălcare a articolului 10 din Convenție? Instanțele au luat în considerare contextul electoral și politic al declarațiilor impugnate? Cum au determinat suma compensației în ceea ce privește prejudiciile morale?
Communicated on 2 February 2016
THIRD SECTION
Applications nos 37482/10 and 37486/10 ZAO KOMMERSANT IZDATELSKIY DOM and Mariya-Luiza TIRMASTE against Russia and Boris NEMTSOV against Russia lodged on 22 June 2010
STATEMENT OF FACTS
1. The applicants in the first case are the Moscow-based ZAO Kommersant publishing house and one of its journalists, Ms Maria-Luisa Urmasovna Tirmaste, a Russian national born in 1978 in Sommerlingi, Estonia. They are represented before the Court by Mr D. Zharkov, a lawyer practising in the Moscow Region.
The applicant in the second case, Mr Boris Yefimovich Nemtsov, was a Russian national who was born in 1959 and lived in Moscow. Mr Nemtsov was assassinated in Moscow on 27 February 2015; on 25 December 2015 his daughter, Ms Zhanna Borisovna Nemtsova, informed the Court of her wish to pursue the proceedings in his stead. She is represented by Mr V. Prokhorov and Ms O. Mikhaylova, lawyers practising in Moscow.
The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.
Mr Nemtsov was a former governor of a Russian region and a former Government minister before becoming an opposition leader in the lower chamber of the Russian Parliament and a founder of the Solidarnost opposition movement. He was also one of the authors of independent expert reports providing an overview of President Putin’s political and economic record. In 2009, just before elections to the Moscow city legislature, Mr Nemtsov released a report on the accomplishments and failures of long-time Moscow mayor Mr Luzhkov, entitled “Luzhkov: Results”. The forty-page report detailed widespread corruption in Moscow, drawing on sociological data, publications in the Russian and foreign media, expert opinions and other sources, all of which were listed in an annex to the report. It concluded, in particular: “2. Corruption in Moscow is not just problematic, it is systemic. It is an open secret for many Muscovites that corruption has permeated all levels of officialdom in Moscow. It is obvious to us that Luzhkov and his wife have set a harmful example. In the past ten years alone, Luzhkov has signed dozens of orders authorising his wife to start construction work on more than 1,300 ha of land in Moscow. In addition, the Moscow government approved the privatisation of ... the largest manufacturer of prefabricated houses in Moscow. The privatisation resulted in [Luzkhov’s wife] gaining control over approximately 20% of the Moscow housing market ... [She] has become the only Russian woman with a fortune of more than one billion dollars. Pursuant to Article 34 of the Family Code, property which is acquired by one spouse is jointly owned with the other. This means that Luzhkov, during his years as mayor, has become a dollar billionaire, just like his wife.”
On 17 September 2009 the Kommersant newspaper published an article by Ms Tirmaste under the headline “Moscow mayor ready to sue Boris Nemtsov. Opposition politician to be called to account for the report ‘Luzhkov: Results’”. The article stated that the Moscow mayor would bring several defamation claims against Mr Nemtsov. The journalist asked for comment from Mr Tsoy, the head of the press service of the Moscow mayor and Moscow government, who said that Mr Luzhkov and Mr Nemtsov were “men of a different calibre”. He continued: “How could they be compared? Luzhkov is a well-known figure while Nemtsov is a nonentity. Even at a distance of a thousand kilometres he would not measure up to the mayor.” The article also quoted Mr Nemtsov’s reply to the spokesman’s statement: “I fully agree with Mr Tsoy that Luzhkov and I are men of a different calibre: I consider that Luzhkov is a corrupt official and a thief while I am neither!”
On 7 October 2009 the Moscow Government and its mayor, Mr Luzhkov, sued Mr Nemtsov, Ms Tirmaste and the Kommersant newspaper for defamation. They challenged various statements in the report, including the first three sentences of the above-cited conclusion no. 2. Mr Luzhkov also claimed that Mr Nemtsov’s description of him as a “corrupt official and a thief” was untrue and damaging to his reputation.
In preparation for the trial, counsel for Mr Nemtsov commissioned a linguistic study. A linguist from the Vinogradov Russian Language Institute at the Russian Academy of Sciences concluded that all the impugned expressions were value judgments or suppositions.
On 30 November 2009 the Zamoskvoretskiy District Court of Moscow granted the defamation claim in part. It found that most of the impugned statements in the main text of the report either did not concern Mr Luzhkov or did not imply that he had committed any wrongful acts. By contrast, the court found, with regard to the second and third sentences of the second paragraph of the report’s conclusions (“It is an open secret ... a harmful example” - see the full citation above), that they were damaging to the honour and dignity of the Moscow mayor and to the business reputation of the Moscow Government because: “... they contain allegations that the complainants acted contrary to the norms of law and morals, and used their official position to harm the lawful interests of society and the State ... The information created the impression that the activities of the Moscow Government under the leadership of Mr Luzhkov had brought about widespread corruption in all spheres of city life ... [These sentences] ... contain allegations of a crime ... and the word ‘harmful’ means ‘wicked, pernicious’.” The court rejected the findings of the linguistic study, noting that “only the court is competent to determine what information was damaging”. As to Mr Nemtsov’s reaction to Mr Tsoy’s comment, the court held that the statement contained “assertions about the commission of a crime by Mr Luzhkov”, that it damaged his honour, dignity and business reputation and was also offensive. The court awarded Mr Luzhkov 500,000 Russian roubles (11,430 euros) in compensation for non-pecuniary damage, payable by Mr Nemtsov and the Kommersant publishing house.
On 9 February 2010 the Moscow City Court rejected appeals by all parties to the proceedings and upheld the findings of the District Court in a summary fashion. COMPLAINT
The applicants complain under Article 10 of the Convention of a violation of their right to freedom of expression. QUESTIONS Has there been a violation of Article 10 of the Convention? Did the courts take into account the electoral and political context of the impugned statements? How did they determine the amount of compensation in respect of non-pecuniary damage?