CASE OF GÜRBÜZ AND ÖZÇELİK v. TURKEY

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

02.02.2016

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6+6-3-c - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Fair hearing) (Article 6 - Right to a fair trial;Article 6-3-c - Defence through legal assistance);Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Reasonable time);Violation of Article 13 - Right to an effective remedy (Article 13 - Effective remedy)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF GÜRBÜZ AND ÖZÇELİK v. TURKEY (CtEDO, 2016)

HUDOC · oficial

Reclamanții s-au născut în 1975 și 1976 respectiv și își îndeplinesc în prezent condamnarea la închisoarea Tekirdağ. La 13 aprilie 1998, reclamanții au fost arestați pe suspectul de a fi afiliați la o organizație ilegală. La 14 și, respectiv, 16 aprilie 1998, primul reclamant a formulat declarații detaliate de poliție în absența unui avocat. La 15 aprilie 1998, al doilea reclamant a fost, de asemenea, interogat de către poliție în absența unui avocat și a folosit dreptul său de a rămâne tăcut. La 19 aprilie 1998, ambii solicitanți au fost examinați la Institutul de Medicină Forensică din Istanbul. Potrivit raportului medical, nu au existat urme de tratamente defectuoase pe corpul lor. În aceeași zi, încă în absența unui avocat, reclamanții au fost aduse în fața procurorului public și ulterior judecătorul de investigare. În fața procurorului public și a judecătorului de investigare, ambele solicitanți au dat declarații, iar al doilea reclamant s-a plâns că a fost tratat rău în arestul poliției. Judecătorul de investigare a retras reclamanții în custodie. La 30 aprilie 1998, procurorul public de la Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a depus o acuzație în fața instanței respective și a acuzat reclamanții de a desfășura activități în scopul de a provoca secesiunea unei părți a teritoriului național. El a solicitat pedeapsa cu moartea în temeiul articolului 125 din Codul Penal. La 4 mai 1998, Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a organizat o audiere pregătitoare. Acesta a hotărât că ar trebui continuată detenția reclamanților în reținere. Între 6 iulie 1998 și 26 mai 1999, Curtea de Securitate de Stat din Istanbul, compusă din doi judecători civili și un judecător militar, a mai organizat șapte audieri. La 18 iunie 1999, constituția a fost modificată și judecătorul militar care stă pe banca Curții de Securitate de Stat din Istanbul a fost înlocuit de un judecător civil. După aceea, Curtea a mai avut douăzeci de audieri. În timpul audierii, reclamanții au susținut că acestea au fost tratate rău sub custodia poliției. 10. La 24 septembrie 2003, Curtea de Securitate de Stat din Istanbul, compusă din trei judecători civili, a declarat că reclamanții sunt vinovați și le-a condamnat la închisoare pe viață în temeiul articolului 125 din Codul Penal. În condamnarea reclamanților, Curtea de Securitate a avut în vedere declarațiile reclamanților adresate poliției, procurorului public și judecătorului de investigare respectiv. 11. La 24 martie 2004, Curtea de Casație a susținut hotărârea Curții de Securitate de Stat din Istanbul. Această decizie a fost depusă la Registrul instanței de primă instanță la 22 aprilie 2004.

The applicants were born in 1975 and 1976 respectively and are currently serving their prison sentence in the Tekirdağ Prison. 5. On 13 April 1998 the applicants were arrested on suspicion of membership of an illegal organisation. On 14 and 16 April 1998 respectively, the first applicant gave detailed police statements in the absence of a lawyer. On 15 April 1998, the second applicant was also interrogated by the police in the absence of a lawyer, and he used his right to remain silent. 6. On 19 April 1998 both applicants were examined at the Istanbul Forensic Medicine Institute. According to the medical report, there was no trace of ill-treatment on their bodies. 7. On the same day, still in the absence of a lawyer, the applicants were brought before the public prosecutor and subsequently the investigating judge. Before the public prosecutor and the investigating judge, both applicants gave statements, and the second applicant complained that he had been ill-treated in police custody. The investigating judge remanded the applicants in custody. 8. On 30 April 1998 the Public Prosecutor at the Istanbul State Security Court filed an indictment with that court and accused the applicants of carrying out activities for the purpose of bringing about the secession of part of the national territory. He sought the death penalty under Article 125 of the Criminal Code. 9. On 4 May 1998 the Istanbul State Security Court held a preparatory hearing. It decided that the applicants’ detention on remand should be continued. Between 6 July 1998 and 26 May 1999 the Istanbul State Security Court, composed of two civilian judges and a military judge, held seven more hearings. On 18 June 1999 the constitution was amended and the military judge sitting on the bench of the Istanbul State Security Court was replaced by a civilian judge. Thereafter, the court held twenty more hearings. During the hearings, the applicants alleged that they were ill-treated under police custody. 10. On 24 September 2003 the Istanbul State Security Court, which was composed of three civilian judges, found the applicants guilty as charged and sentenced them to life imprisonment under Article 125 of the Criminal Code. In convicting the applicants, the State Security Court had regard to the applicants’ statements to the police, the public prosecutor and the investigating judge respectively. 11. On 24 March 2004 the Court of Cassation upheld the judgment of the Istanbul State Security Court. This decision was deposited with the Registry of the first instance court on 22 April 2004.

§ Cauze similare