Comunicat la 8 februarie 2016 SECȚIUNEA a patra Cerere nr 25560/13 Gabriela CEGOLEA împotriva României introdusă la 8 aprilie 2013 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, domnul Gabriela Cegolea, este un resortisant italo român născut în 1948 și rezident în Cernica. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: Recurenta este președinta fundației "Vox Mentis" (adică fundația "înființată") care intenționa să își prezinte candidatura la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 în calitate de organizație a minorității naționale italiene din România. La o dată nespecificată, fundația a inițiat acțiunile în vederea obținerii statutului de interes public, ceea ce era o condiție impusă de Legea electorală nr. 35/2008 ( În urma contestației recurentei, DRI și-a confirmat refuzul, la 14 august 2012, de a-i arăta că fundația nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține acest statut deoarece activitatea sa nu viza relațiile interetnice. Răspunsul DRI la contestația recurentei a fost, de asemenea, redactat astfel. În conformitate cu prevederile articolului 38 din Ordonanța guvernului nr. 26/2001 [pe asociații și fundații], acordarea statutului de utilitate publică asociațiilor, fundațiilor și federațiilor nu este un drept care le este recunoscut, ci reprezintă o singură vocație care se poate realiza în condițiile legii. Pe de altă parte, prin interpretarea textului legii, art. 38 alin. (1) din ordonanța guvernului nr. 2f, rezultă că o asociație, o fundație sau o federație pot fi recunoscute ca având o utilitate publică ; Simplul fapt că sunt îndeplinite condițiile impuse de text nu obligă guvernul la recunoașterea ipso facto. Textul legii a lăsat la latitudinea de a decide dacă este oportun sau nu să adopte o decizie prin care o asociație, o fundație sau o federație sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. De altfel, trebuie să se ia o decizie cu privire la oportunitatea de a acorda statutul de interes public nu numai în funcție de condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se regăsi în sfera de interes public definită ca fiind La 29 iulie 2012, a intrat în vigoare Legea nr. 145/2012 de modificare a ordonanței guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile ( La 11 octombrie 2012, BEC i-a adresat cererea de înscriere a cererii, pe motiv că fundația nu a demonstrat că a dobândit statutul de interes public. În numele fundației, reclamanta a contestat refuzul BEC în fața tribunalului departamental din București; a fost prezentă la tribunalul din București din data de 13 octombrie 2012 a susținut că decizia BEC era discriminatorie și neconstituțională și a solicitat sesizarea Curții Constituționale a unei excepții întemeiate pe neconstituționalitatea dispozițiilor articolului 9 din Legea nr. 35/2008. Printr-o decizie definitivă din aceeași zi, Tribunalul și-a respins contestația pentru lipsa statutului de interes public, dar a primit cererea recurentei de sesizare a Curții Constituționale. În cadrul ședinței Curții Constituționale din 23 octombrie 2012, recurenta își va reitera, de asemenea, argumentele întemeiate pe dispozițiile discriminatorii ale legii în cauză, în măsura în care aceasta prevedea criterii de eligibilitate diferite pentru organizațiile minorităților naționale reprezentate în Parlament și cele neprezentate. Prin intermediul unei decizii definitive și obligatorii din aceeași zi, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibil excepția de neconstituționalitate invocată de recurentă. Această decizie a fost formulată astfel în dispozițiile sale relevante în această privință, Curtea [constituțională] constată că, în conformitate cu dispozițiile articolului 38 din Ordonanța guvernului nr. 26/2000 (...) orice fundație poate fi recunoscută de interes public de către Guvernul României dacă îndeplinește condițiile impuse de lege și dacă urmează procedura prevăzută la art. 39 și următoarele din acest act normativ. Mai târziu, Curtea [constituțională] constată că textul legii supus controlului constituționalității nu poate fi considerat discriminatoriu, întrucât autoritatea legislativă a avut ca obiectiv și să ofere organizațiilor minorităților neprezentate în Parlament posibilitatea de a participa la alegeri. Astfel, Curtea Constituțională a decis (...) în decizia sa nr. 146 din 15 decembrie martie 2005 (...) că organizațiile cetățenilor care aparțin minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt reținute [...] pentru că au îndeplinit condiții mult mai stricte pentru accesul la parlamentul Õ și dacă condițiile pe baza cărora aceste organizații au obținut un loc în ultimele alegeri nu sunt îndeplinite în timpul alegerilor în curs, aceasta va rezulta din votul alegătorilor. La 30 octombrie 2012, a expirat termenul pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare care au avut loc la 9 decembrie 2012. La 8 ianuarie 2013, recurentei i s-a comunicat avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național cu privire la dobândirea statutului de interes public de către fundație; avizul Ministerului a fost astfel redactat în părțile sale relevante. După examinarea documentelor furnizate în conformitate cu dispozițiile din Ordonanța nr. 26/2000, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a redactat și a comunicat, în conformitate cu circuitul interministerial al avizelor, proiectul de decizie a guvernului cu privire la dobândirea de către fundația Ar trebui să se clarifice faptul că, la depunerea și examinarea dosarului, fundația "Vox Mentis" a condițiilor legale în vigoare în momentul faptelor pentru recunoașterea statutului de utilitate publică. La 1 august 2012, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 145/2012 de modificare a ordonanței nr. 26/2000 (...) au fost adoptate noi condiții pentru dobândirea statutului de interes public. Ministerul de Finanțe (...) a examinat proiectul în raport cu Legea nr. 145/2012 și a constatat, raportându-se în mod corect la noile modificări ale ordonanței nr. 26/2012 că fundația nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru dobândirea statutului de interes public. Dreptul intern și internațional relevant Dispozițiile relevante ale Constituției României, ale Legii nr. 35/2008 privind alegerea Camerei deputaților și ale Senatului, precum și ale ordonanței guvernului n 26/2000 privind asociațiile și fundațiile sunt descrise, astfel cum au fost în vigoare la data alegerilor parlamentare din 2008, în cauza Danis și la a Asociaiei persoanelor de origine turcă c. România 16632/09, § 16 și 19-20, 21 aprilie 2015). În special în ceea ce privește dobândirea statutului de utilitate publică de către o asociație sau o fundaie, ordonana nr. art. 38 (1) Guvernul României poate declara de interes public o asociație sau o fundație dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții de activitate servesc interesului general sau, dacă este cazul, celui al unei entități asociația sau fundația are o vechime de cel puțin trei ani prezintă un raport de activitate care confirmă o activitate anterioară semnificativă a desfășurării unor programe sau proiecte specifice scopului său, însoțit de situații financiare anuale și [de starea] veniturilor și cheltuielilor pentru cei trei ani anteriori datei depunerii cererii de recunoaștere a statutului public de interes public; valoarea activelor sale patrimoniale pentru fiecare dintre ultimii trei ani este cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial. La 29 iulie 2012, a intrat în vigoare Legea nr. 145/2012 de modificare a ordonanței nr. 26/2000 ; Această nouă lege a modificat în special dispozițiile referitoare la dobândirea statutului de interes public. Dispozițiile sale relevante sunt astfel redactate art. 38 (1) Guvernul României poate declara de interes public o asociație, o fundație sau o federație dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: activitatea sa servește interesului general sau, dacă este cazul, celui al unei entități [la Õ Õ] are o vechime de cel puțin trei ani și a îndeplinit o parte din obiectivele declarate, prezentând dovada unei activități neîntrerupte prin acțiuni semnificative prezintă un raport de activitate care confirmă o activitate anterioară semnificativă a desfășurării unor programe sau proiecte specifice scopului său, însoțit de situații financiare anuale și [de starea] veniturilor și cheltuielilor pentru cei trei ani anteriori datei depunerii cererii de recunoaștere a statutului public de interes public; [la (i) ] dispune de un patrimoniu, [servicii] de logistică, de membri și de personal angajat, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivului declarat [la (i) ] demonstrează existența contractelor de colaborare și a parteneriatelor cu instituții publice sau asociații și fundații naționale sau internaționale. [la (la) ] demonstrează că a obținut rezultate semnificative în ceea ce privește obiectivul declarat sau prezintă scrisori de recomandare din partea autorităților naționale sau internaționale competente, care recomandă continuarea activității. 2 În ceea ce privește asociațiile și fundațiile, cum ar fi cele în vigoare în momentul faptelor, art. 44 conține, de asemenea, următoarea dispoziție relevantă: litigiile privind dobândirea statutului de interes public al asociațiilor și fundațiilor sunt examinate în conformitate cu Legea nr. 554/2004 privind soluționarea litigiilor administrative. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 554/2004 privind litigiile administrative au fost astfel formulate la momentul faptelor art. 17 (1) Cererile adresate instanțelor sunt examinate urgent și cu prioritate, în ședința publică și în formarea stabilită de lege (...) (3) Deciziile sunt redactate și motivate în termen de cel mult 30 de zile de la [data] pronunțării.art. 20 (1) (2) Instanța în primă instanță poate face obiectul unui recurs în recurs în termen de 15 zile de la comunicare. (2) Recursul în recurs este suspensiv de executare și face obiectul unei examinări de urgență. (3) În cazul în care instanța are dreptul la recurs în acțiune (...) examinează din nou fondul litigiului, în cazul în care nu există niciun motiv de casare cu trimitere. În cazul în care hotărârea a fost pronunțată în primă instanță fără examinarea fondului, cauza îi va fi retrimisă o singură dată. Sistemul de reprezentare a minorităților naționale în Parlamentul român, precum și raportul Comisiei de la Veneția privind dreptul electoral și minoritățile naționale sunt descrise în cauza Grosaru c. România 78039/01, § 24, CEDH 2010). Dispozițiile raportului explicativ al Codului de bună conduită în materie electorală al Comisiei de la Veneția sunt descrise în cauza În special, codul recomandă să se evite revărsarea repetată a modului de scrutin sau să se desfășoare cu puțin timp înainte de scrutin (mai puțin de un an) (punctul 65 din raportul explicativ). GRIFS Invocând art. 3 din Protocolul nr. 3 1 la Convenție și, în esență, la art. 14 din Convenție, recurenta invocă o încălcare a dreptului său de a candida la alegerile parlamentare, fără nici o discriminare, în măsura în care cererea sa era însoțită de condiții suplimentare față de candidatul care reprezenta deja minoritatea italiană în Parlamentul român în cazul în care, din cauza acestui fapt, aceaceasta a fost dezavantajată în raport cu acesta din urmă. Întrebări adresate părților reclamanta își poate declara victimă a unei încălcări a Convenției, în sensul art. 34 reclamanta a epuizat căile de atac interne, conform dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Convenție, în special o acțiune întemeiată pe dispozițiile legii nr. 554/2004 privind litigiul administrativ pentru a contesta refuzul administrației de a recunoaște fundația mai întâi Vox Mentis, statutul de utilitate publică constituia o cale de atac efectivă în sensul acestei dispoziții în temeiul articolului 3 din Protocolul nr 1 la convenție coroborat cu art. 14 din convenție, în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 din convenție? Guvernul este invitat să ofere exemple de jurisprudență internă relevantă. A existat necunoașterea dreptului recurentei de a candida la alegeri libere care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, în lipsa oricărei discriminări, în sensul articolului 3 din Protocolul nr 1 coroborat cu art. 14 din convenție
Communiquée le 8 février 2016
Requête n
o
25560/13
Gabriela CEGOLEA
contre la Roumanie
introduite le 8 avril 2013
La requérante, M
me
Gabriela Cegolea, est une ressortissante italo
‑
roumaine née en 1948 et résidant à Cernica.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.
La requérante est la présidente de la fondation «
Vox Mentis
» («
la fondation
») qui entendait présenter sa candidature aux élections parlementaires du 9 décembre 2012 en tant que organisation de la minorité nationale italienne de Roumanie. La requérante était la candidate de la fondation pour un mandat de député.
À une date non précisée, la fondation entreprit les démarches afin d’obtenir le statut d’utilité publique, ce qui était une condition requise par la loi électorale n
o
35/2008 («
la loi n
o
35/2008
») pour présenter sa candidature.
Le 27 juin 2012, la Direction pour les relations interethniques du Gouvernement de la Roumanie («
la DRI
») lui signifia son refus pour l’octroi du statut d’utilité publique. Sur contestation de la requérante, la DRI confirma son refus, le 14 août 2012, lui indiquant que la fondation ne remplissait pas les conditions légales pour obtenir ce statut parce que son activité ne visait pas les relations interethniques. La réponse de la DRI à la contestation de la requérante était, en outre, ainsi rédigée
:
«
Selon les dispositions de l’article 38 de l’ordonnance du gouvernement n
o
26/2000 [sur les associations et les fondations], l’octroi du statut d’utilité publique aux associations, fondations et fédérations n’est pas un droit qui leur est reconnu,
mais représente une seule vocation qui peut se réaliser dans les conditions de la loi.
D’un autre côté, par l’interprétation du texte de la loi – l’article 38 § 1 de l’ordonnance du gouvernement n
o
26/2000, il résulte qu’une association, une fondation ou une fédération peuvent être reconnues comme ayant une utilité publique
; le simple fait que les conditions requises par le texte sont remplies n’oblige pas le Gouvernement à une reconnaissance ipso facto. Le texte de loi a laissé à l’appréciation de l’exécutif de décider s’il est opportun ou non d’adopter une décision par laquelle une association, une fondation ou une fédération soient reconnues d’utilité publique.
D’ailleurs, il convient de se prononcer sur l’opportunité d’octroyer le statut d’utilité publique non seulement en fonction des conditions qui doivent être remplies pour se retrouver dans la sphère de l’utilité publique définie comme étant ‘toute activité déroulée dans des domaines d’intérêt public général ou d’une collectivité’, mais aussi par rapport aux conséquences de la reconnaissance de ce statut qui confère à l’association ou à la fondation certains droits et obligations (...)
»
Le 29 juillet 2012, entra en vigueur la loi n
o
145/2012 portant modification de l’ordonnance du gouvernement n
o
26/2000 sur les associations et les fondations («
l’ordonnance n
o
26/2000
»).
Le 9 octobre 2012, la requérante, en tant que candidate de la fondation, déposa au Bureau électoral central («
le BEC
») son dossier de candidature. Le 11 octobre 2012, le BEC lui signifia son refus d’enregistrer sa candidature, au motif que la fondation n’avait pas fait la preuve d’avoir acquis le statut d’utilité publique.
La requérante contesta, au nom de la fondation, le refus du BEC devant le tribunal départemental de Bucarest
; elle fut présente à l’audience du 13
octobre 2012. Elle fit valoir que la décision du BEC était discriminatoire et inconstitutionnelle et demanda la saisine de la Cour constitutionnelle d’une exception tirée de l’inconstitutionnalité des dispositions de l’article 9 de la loi n
o
35/2008. Par une décision définitive du même jour, le tribunal rejeta sa contestation pour absence du statut d’utilité publique, mais fit droit à la demande de la requérante de saisine de la Cour constitutionnelle.
Lors de l’audience du 23 octobre 2012 devant la Cour constitutionnelle, la requérante réitéra, en outre, ses arguments tirés des dispositions discriminatoires de la loi en question, dans la mesure où elle prévoyait des critères d’éligibilité différents pour les organisations des minorités nationales représentées au Parlement et celle non représentées. Par une décision définitive et obligatoire du même jour, la Cour constitutionnelle rejeta comme irrecevable l’exception d’inconstitutionnalité soulevée par la requérante. Cette décision était ainsi libellée dans ses dispositions pertinentes
:
«
À cet égard, la Cour [constitutionnelle] note que selon les dispositions de l’article
38 de l’ordonnance du gouvernement n
o
26/2000 (...) toute fondation peut être reconnue d’utilité publique par le Gouvernement de la Roumanie si elle remplit les conditions exigées par la loi et si elle suit la procédure prévue par l’article 39 et les suivants de cet acte normatif.
Par la suite, la Cour [constitutionnelle] constate que le texte de loi soumis au contrôle de constitutionnalité ne peut pas être jugé de discriminatoire puisque le pouvoir législatif a eu comme but de donner également aux organisations des minorités non représentées au Parlement la possibilité de participer aux élections.
Ainsi, la Cour constitutionnelle a statué (...) dans sa décision n
o
146 du 15
mars
2005 (...) que ‘les organisations des citoyens appartenant aux minorités nationales représentées au Parlement ne sont pas privilégiées [...] parce qu’elles ont rempli des conditions beaucoup plus sévères pour accéder au Parlement’ et si les conditions sur la base desquelles ces organisations y ont obtenu un siège lors des dernières élections ne sont pas remplies lors des élections en cours, cela résultera du vote des électeurs.
»
Le 30
octobre 2012, expira le délai pour déposer les candidatures aux élections parlementaires qui eurent lieu le 9 décembre 2012.
Le 8 janvier 2013, la requérante se vit notifier l’avis du ministère de la Culture et du Patrimoine national quant à l’acquisition du statut d’utilité publique par la fondation
; l’avis du ministère était ainsi rédigé dans ses parties pertinentes
:
«
Après avoir examiné les documents fournis selon les dispositions de l’ordonnance n
o
26/2000, le ministère de la Culture et du Patrimoine national a rédigé et communiqué, selon le circuit interministériel des avis, le projet de décision du gouvernement sur l’acquisition par la fondation ‘Vox Mentis’ du statut d’utilité publique. Il convient de préciser que, lors du dépôt et de l’examen du dossier la fondation ‘Vox Mentis’ remplissait les conditions légales en vigueur au moment des faits pour se voir reconnaitre le statut d’utilité publique.
Le 1
er
août 2012, à la suite de l’entrée en vigueur de la loi n
o
145/2012 portant modification de l’ordonnance n
o
26/2000 (...) de nouvelles conditions pour l’acquisition du statut d’utilité publique ont été arrêtées.
Le ministère des Finances (...) a examiné le projet par rapport à la loi n
o
145/2012 et a constaté, en se rapportant de façon correcte aux nouvelles modifications de l’ordonnance n
o
26/2012 que la fondation ‘Vox Mentis’
ne remplit pas les conditions prévues pour l’acquisition du statut d’utilité publique.
»
B.
Le droit interne et international pertinents
Les dispositions pertinentes de la Constitution de la Roumanie, de la loi n
o
35/2008 sur l’élection de la Chambre des députés et du Sénat ainsi que de l’ordonnance du gouvernement n
o
26/2000 sur les associations et les fondations sont décrites, telles qu’elles étaient en vigueur au moment des élections législatives de 2008, dans l’affaire
Danis et l’Association des personnes d’origine turque c.
Roumanie
(n
o
16632/09, §§ 16 et 19-20, 21
avril 2015). S’agissant en particulier de l’acquisition du statut d’utilité publique par une association ou une fondation, l’ordonnance n
o
26/2000 sur les associations et les fondations, telle qu’en vigueur en 2008, était ainsi libellée
:
Article 38
«
(1)
Le gouvernement roumain peut déclarer d’utilité publique une association ou une fondation si elle remplit cumulativement les conditions suivantes
:
a)
son activité sert l’intérêt général ou, le cas échéant, celui d’une collectivité
;
b)
l’association ou la fondation a une ancienneté d’au moins trois ans
;
c)
elle présente un rapport d’activité qui confirme une activité antérieure significative de par le déroulement de programmes ou de projets spécifiques à son but, rapport accompagné des situations financières annuelles et [de l’état] des revenus et des dépenses pour les trois années ayant précédé la date de la présentation de la demande de reconnaissance du statut d’utilité publique
;
d)
la valeur de son actif patrimonial pour chacune des trois dernières années est au moins égale à la valeur du patrimoine initial.
»
Le 29 juillet 2012, est entrée en vigueur la loi n
o
145/2012 portant modification de l’ordonnance n
o
26/2000
; cette nouvelle loi a modifié, en particulier, les dispositions relatives à l’acquisition du statut d’utilité publique. Ses dispositions pertinentes sont ainsi rédigées
:
Article 38
«
(1)
Le gouvernement roumain peut déclarer d’utilité publique une association, une fondation ou une fédération si elle remplit cumulativement les conditions suivantes
:
a)
son activité sert l’intérêt général ou, le cas échéant, celui d’une collectivité
;
b)
[l’intéressée] a une ancienneté d’au moins trois ans et a rempli une partie des objectifs déclarés, en apportant la preuve d’une activité ininterrompue par des actions significatives
;
c)
elle présente un rapport d’activité qui confirme une activité antérieure significative de par le déroulement de programmes ou de projets spécifiques à son but, rapport accompagné des situations financières annuelles et [de l’état] des revenus et des dépenses pour les trois années ayant précédé la date de la présentation de la demande de reconnaissance du statut d’utilité publique
;
d)
[l’intéressée] dispose d’un patrimoine, [des services] de logistique, de membres et de personnel employé, dans la mesure nécessaire à remplir l’objectif déclaré
;
e)
[l’intéressée] fait la preuve de l’existence des contrats de collaboration et des partenariats avec des institutions publiques ou des associations et de fondations nationales ou internationales
;
f)
[l’intéressée] fait la preuve d’avoir obtenu des résultats significatifs quant à l’objectif déclaré ou présente des lettres de recommandation de la part des autorités compétentes nationales ou internationales, qui recommandent la continuation de l’activité.
»
L’ordonnance n
o
26/2000 sur les associations et les fondations, telle qu’en vigueur au moment des faits, comporte en outre la disposition pertinente suivante
:
Article 44
«
Les litiges relatifs à l’acquisition du statut d’utilité publique des associations et des fondations sont examinés selon la loi n
o
554/2004 sur le contentieux administratif.
»
Les dispositions pertinentes de la loi n
o
554/2004 sur le contentieux administratif étaient ainsi libellées au moment de faits
:
Article 17
«
(1)
Les demandes adressées aux tribunaux sont examinées en urgence et avec priorité, en séance publique et dans la formation établie par la loi (...)
(3)
Les décisions sont rédigées et motivées dans un délai de trente jours au plus à compter de [la date] du prononcé.
»
Article 20
«
(1)
La décision rendue en première instance peut faire l’objet d’un pourvoi en recours, dans un délai de quinze jours à compter de la communication.
(2)
Le pourvoi en recours est suspensif d’exécution et fait l’objet d’un examen en urgence.
(3)
Lorsque le tribunal fait droit au pourvoi en recours (...) il examine de nouveau le fond du litige, s’il n’y a pas de motif de cassation avec renvoi. Si la décision a été rendue en première instance sans examen du fond, l’affaire lui sera renvoyée une seule fois.
»
Le système de représentation des minorités nationales au Parlement roumain ainsi que le rapport de la Commission de Venise sur le droit électoral et les minorités nationales sont décrits dans l’affaire
Grosaru c.
Roumanie
(n
o
Les dispositions du rapport explicatif du code de bonne conduite en matière électorale de la Commission de Venise sont décrites dans l’affaire
Tănase c. Moldova
([GC], n
o
7/08, § 86, CEDH 2010). En particulier, le code recommande d’éviter la «
révision répétée [du mode de scrutin] ou intervenant peu avant le scrutin (moins d’un an)
» (paragraphe 65 du rapport explicatif).
Invoquant l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention et, en substance, l’article 14 de la Convention, la requérante allègue une violation de son droit de se porter candidate aux élections parlementaires, sans discrimination aucune, dans la mesure où sa candidature était assortie des conditions supplémentaires par rapport au candidat qui représentait déjà la minorité italienne au Parlement roumain
et où, en raison de ce fait, elle a été défavorisée par rapport à ce dernier.
1.
La requérante peut-elle se dire victime d’une violation de la Convention, au sens de l’article 34
?
2.
La requérante a-t-elle épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention
?
En particulier, une action fondée sur les dispositions de la loi n
o
554/2004 sur le contentieux administratif pour contester le refus de l’administration de reconnaitre à la fondation «
Vox Mentis
» le statut d’utilité publique constituait-elle un recours effectif au sens de cette disposition pour le grief fondé par la requérante sur l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention combiné avec l’article 14 de la Convention
?
Le Gouvernement est invité à fournir des exemples de jurisprudence interne pertinente.
3.
Y a-t-il eu méconnaissance du droit de la requérante de se porter candidate à des élections libres assurant la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif, en l’absence de toute discrimination, au sens de l’article 3 du Protocole n
o
1 combiné avec l’article 14 de la Convention
?