Secțiunea a treia Cerere nr. 16632/09 Sabit DANIS și ASOCIAȚIA ETNICILOR TURCI împotriva României introdusă la 20 martie 2009 EXPOSAT DE FAPTĂ Primul reclamant, dl Sabit Danis este un cetățean român, născut în 1963 și rezident în Constanța. A doua reclamantă, Asociația Etnicilor Turci ( Acestea sunt reprezentate în fața Curții de către domnul P. Matei, avocat la București. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Prin decizia din 27 ianuarie 2004, Tribunalul de Primă Instanță din Constanța a recunoscut personalitatea juridică a celei de-a doua reclamante și a ordonat înscrierea acesteia în registrul asociațiilor și fundațiilor. Conform statutului celei de-a doua recurente, scopul său este în principal politic, deoarece vizează reprezentarea politică a cetățenilor români de origine turcă. Cea de-a doua reclamantă s-a înscris la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 și a obținut 7 396 de voturi. Având în vedere faptul că o altă asociație a minorității turce obținuse 7 715 de voturi, sediul de deputat în cadrul minorității turce a fost atribuit reprezentantului acesteia din urmă. La 16 martie 2008, o nouă lege electorală, legea nr. 35/2008 a intrat în vigoare. În conformitate cu art. 9 din această lege, pentru a-și depune candidatura la alegerile parlamentare, o organizație a minorităților naționale care nu este reprezentată în Parlament trebuie să îndeplinească două condiții: dobândirea statutului de interes public și o reprezentare suficientă. A doua recurentă a decis să candideze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008. Primul reclamant a fost candidatul propus pentru funcția de deputat. A doua reclamantă nu a solicitat statutul de interes public, deoarece nu a îndeplinit condițiile impuse de către guvernul nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile în vederea obținerii statutului de utilitate publică, în special cea referitoare la activitatea semnificativă desfășurată în ultimii trei ani. Prin decizia din 16 octombrie 2008, Biroul electoral central ( A respins candidaturile lor, pe motiv că cea de-a doua reclamantă nu a făcut nici dovada statutului său de interes public, nici nu a depus lista membrilor săi în termenele legale. Reclamanții au contestat decizia BEC în fața tribunalului departamental din București și au ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale care condiționau candidaturile organizațiilor minorităților naționale la dobândirea statutului de interes public. Tribunalul departamental a reușit să se pronunțe și a retrimis cauza în fața Curții Constituționale. În fața Curții Constituționale, reclamanții au susținut că sunt discriminați în raport cu organizațiile minorităților care erau deja prezente în Parlament, care nu trebuiau să îndeplinească condiții suplimentare. Ei au susținut, de asemenea, că alegătorii minorității turce nu aveau posibilitatea de a face o alegere, deoarece, prin jocul dispozițiilor legale, numai organizația care reprezenta deja minoritatea în Parlament putea candida la alegeri. Prin decizia din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a respins excepția din partea reclamanților. Comisia a considerat că condițiile impuse de lege erau constituționale, deoarece acestea erau de competența exclusivă a legislației de a decide cu privire la modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Curtea Constituțională a considerat că aceste organizații nu erau reținute pentru că au îndeplinit condiții mult mai severe în ultimele alegeri ale Parlamentului. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2008, tribunalul departamental din București a respins contestația reclamanților împotriva deciziei BEC menționate anterior. Considerând că singurul motiv al reclamanților este neconstituționalitatea legii privind alegerile parlamentare și că se referă la decizia Curții Constituționale din 6 noiembrie 2008, Tribunalul a respins contestația fără nicio analiză pe fond. Prin hotărârea definitivă din 15 noiembrie 2008, Curtea de apel de la București a confirmat hotărârea instanței și a respins recursul în recurs al reclamanților. În urma alegerilor din 30 noiembrie 2008, mandatul de deputat al minorității turce a fost atribuit aceleiași organizații ca și în 2004. Dreptul intern relevant Alegerile din noiembrie 2004 au fost reglementate de legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei deputaților și a Senatului ale căror dispoziții relevante au fost astfel formulate art. 4 (1) O minoritate națională în sensul prezentei legi este o etnie reprezentată în Consiliul minorităților naționale (...) (3) Pot candida organizațiile cetățenilor minorităților naționale reprezentate în Parlament. (4) De asemenea, pot candida alte organizații ale cetățenilor minorităților naționale definite la 1 alineatul, constituit în mod legal, care prezintă Biroului Electric Central, în termen de trei zile de la constituirea sa, o listă a membrilor unui număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, au declarat că aparțin minorității în cauză. Alegerile din noiembrie 2008 au fost reglementate de Legea nr. 35/2008 privind alegerea Camerei deputaților și a Senatului de modificare a Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali. Legea nr. 35/2008 a intrat în vigoare la 16 martie 2008. art. 9 (1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite în conformitate cu art. 2 de la. 29, care nu au obținut în timpul alegerilor cel puțin un mandat de deputat sau senator (...) au dreptul la un mandat de deputat în Parlamentul European dacă au obținut, pentru întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi exprimate în mod valabil la nivel național pentru alegerea unui deputat (2). (3) Pot candida și alte organizații ale cetățenilor care aparțin minorităților naționale reprezentate în Parlament. (3) De asemenea, pot candida pentru alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite în art. 2 de la. 29, constituite legal, care sunt de interes public și care prezintă Biroului Electric Central, în termen de 30 de zile de la data la care au fost adoptate alegerile, o listă a membrilor cu cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, au declarat că aparțin minorității în cauză art. 29 (...) (3) Propunerile de candidatură sunt prezentate birourilor electorale (...) cu cel puțin 40 de zile înainte de data alegerilor. Dispozițiile guvernului nr. 2 privind asociațiile și fundațiile referitoare la dobândirea statutului de utilitate publică în vigoare la momentul respectiv erau astfel formulate art. 38 (1) Guvernul României poate recunoaște o asociație sau o fundație ca fiind de interes public dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: prezintă un raport de activitate care confirmă o activitate anterioară semnificativă, prin desfășurarea unor programe sau proiecte specifice scopului lor, împreună cu situațiile financiare anuale și bugetele veniturilor și cheltuielilor pentru ultimii trei ani, comparativ cu data depunerii cererii de recunoaștere a statutului de interes public; valoarea activelor lor patrimoniale pentru fiecare din ultimii trei ani este cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial. Recunoașterea unei asociații sau a unei fundații de interes public se face prin arestarea guvernului. În termen de 60 de zile, autoritatea administrativă competentă trebuie să ia în considerare cererea și dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Dacă constată că sunt îndeplinite condițiile, autoritatea administrativă competentă propune guvernului român recunoașterea asociației sau a fundației. (2) Guvernul României decide cu privire la propunerea de recunoaștere în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la 1 alineatul și din toate documentele necesare pentru luarea deciziei. Dacă se respinge propunerea, decizia este comunicată asociației sau fundației de către autoritatea administrativă care a înregistrat cererea de recunoaștere în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii și a documentelor necesare pentru luarea deciziei. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții se plâng de procedura de contestare a deciziei BEC. Invocând art. 3 din Protocolul nr 1 la Convenție coroborat cu art. 14 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, ei susțin o încălcare a dreptului lor de a candida la alegerile parlamentare în măsura în care nu li s-a permis în mod obiectiv să îndeplinească condițiile impuse de noua lege adoptată pentru a-și prezenta candidatura în Parlament și, din acest motiv, au fost dezavantajați în raport cu organizația care reprezenta deja minoritatea turcă în Parlamentul român. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE A existat lipsă de cunoaștere a dreptului reclamanților de a candida la alegeri libere care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, în lipsa oricărei discriminări, în sensul articolului 3 din Protocolul nr. 1 coroborat cu art. 14 din convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 12
Requête n
o
16632/09
Sabit DANIS et ASOCIAȚIA ETNICILOR TURCI
contre la Roumanie
introduite le 20 mars 2009
Le premier requérant, M. Sabit Danis est un ressortissant roumain, né en 1963 et résidant à Constanța. La seconde requérante, Asociația Etnicilor Turci («
l’Association des personnes d’ethnie turque
»), est une association de droit roumain constituée en 2004. Ils sont représentés devant la Cour par M
e
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.
Par une décision avant dire droit du 27 janvier 2004, le tribunal de première instance de Constanța reconnut la personnalité morale de la seconde requérante et ordonna son inscription dans le registre des associations et des fondations. Selon les statuts de la seconde requérante, son but est essentiellement politique car elle vise la représentation politique des citoyens roumains d’origine turque.
La seconde requérante se porta candidate aux élections parlementaires du 28
novembre 2004 et elle obtint 7
396 votes. Compte tenu du fait qu’une autre association de la minorité turque avait obtenu 7
715 votes, le siège de député au titre de la minorité turque fut attribué au représentant de cette dernière.
Le 16 mars 2008, une nouvelle loi électorale, la loi n
o
35/2008, est entrée en vigueur. Selon l’article 9 de cette loi, pour déposer sa candidature aux élections parlementaires, une organisation des minorités nationales non représentée au Parlement doit remplir deux conditions
: acquérir le statut d’utilité publique et avoir une représentativité suffisante.
La seconde requérante décida de se porter candidate aux élections parlementaires du 30 novembre 2008. Le premier requérant était le candidat proposé pour la fonction de député. La seconde requérante ne demanda pas le statut d’utilité publique faute de remplir les conditions exigées par l’Ordonnance du Gouvernement n
o
26/2000 sur les associations et les fondations afin d’obtenir le statut d’utilité publique, notamment celle relative à l’activité significative déployées les trois années précédentes.
Par une décision du 16 octobre 2008, le Bureau électoral central («
le BEC
») rejeta leurs candidatures, au motif que la seconde requérante n’avait ni fait la preuve de son statut d’utilité publique, ni déposé la liste de ses membres dans les délais légaux.
Les requérants contestèrent la décision du BEC devant le tribunal départemental de Bucarest et soulevèrent l’exception d’inconstitutionnalité des dispositions légales qui conditionnaient les candidatures des organisations des minorités nationales à l’acquisition du statut d’utilité publique. Le tribunal départemental sursit à statuer et renvoya l’affaire devant la Cour constitutionnelle.
Devant la Cour constitutionnelle, les requérants firent valoir qu’ils étaient discriminés par rapport aux organisations des minorités déjà présentes au Parlement, qui ne devaient pas remplir de conditions supplémentaires. Ils soutinrent également que les électeurs de la minorité turque n’avaient pas la possibilité de faire un choix puisque, par le jeu des dispositions légales, seule l’organisation représentant déjà la minorité au Parlement pouvait se présenter aux élections. Par une décision du 6
novembre 2008, la Cour constitutionnelle rejeta l’exception soulevée par les requérants. Elle estima que les conditions requises par la loi étaient constitutionnelles, car elles relevaient de la compétence exclusive du législatif de décider des modalités et des conditions de fonctionnement du système électoral. S’agissant du grief tiré de la discrimination par rapport aux organisations déjà présentes au Parlement, la Cour constitutionnelle jugea que ces dernières n’étaient pas privilégiées car elles avaient rempli des «
conditions beaucoup plus sévères
» lors des dernières élections au Parlement.
Par un jugement du 14 novembre 2008, le tribunal départemental de Bucarest rejeta la contestation des requérants contre la décision susmentionnée du BEC. Estimant que le seul moyen des requérants était tiré de l’inconstitutionnalité de la loi sur les élections parlementaires et se référant à la décision du 6 novembre 2008 de la Cour constitutionnelle, le tribunal rejeta la contestation sans aucune analyse sur le fond.
Par un arrêt définitif du 15 novembre 2008, la cour d’appel de Bucarest confirma le jugement du tribunal et rejeta le pourvoi en recours de requérants.
A la suite des élections du 30 novembre 2008, le mandat de député de la minorité turque fut attribué à la même organisation qu’en 2004.
B.
Le droit interne pertinent
Les élections de novembre 2004 ont été régies par la loi n
o
373/2004 sur l’élection de la Chambre des Députés et du Sénat dont les dispositions pertinentes étaient ainsi libellées
:
Article 4
«
(1)
Une minorité nationale au sens de la présente loi est une ethnie représentée au Conseil des minorités nationales (...)
(3)
Peuvent se porter candidates les organisations de citoyens des minorités nationales représentées au Parlement.
(4)
Peuvent également se porter candidates les autres organisations des citoyens des minorités nationales définies au 1
er
paragraphe, légalement constituées, qui présentent au Bureau Électoral Central, dans un délai de trois jours à compter de sa constitution, une liste des membres d’un nombre d’au moins 15% du nombre total des citoyens qui, lors du dernier recensement, ont déclaré appartenir à la minorité en cause.
»
Les élections de novembre 2008 ont été régies par la loi n
o
35/2008 sur l’élection de la Chambre des Députés et du Sénat modifiant la loi
n
o
67/2004 sur l’élection des autorités de l’administration publique locale, la loi n
o
215/2001 sur l’administration publique locale et de la loi n
o
393/2004 sur le statut des élus locaux. La loi n
o
35/2008 est entrée en vigueur le 16
mars 2008. Ses dispositions pertinentes sont ainsi libellées
:
Article 2 – Définitions
«
29.
une minorité nationale – l’ethnie représentée au Conseil des minorités nationales.
»
Article 9
«
(1)
Les organisations des citoyens appartenant à une minorité nationale définie selon l’article 2 par. 29, légalement constituées, qui n’ont pas obtenu lors des élections au moins un mandat de député ou de sénateur ont droit (...) à un mandat de député si elles ont obtenu, pour tout le pays, un nombre de votes égal au moins à 10% du nombre moyen de votes valablement exprimés au niveau national pour l’élection d’un député.
(2)
Peuvent se porter candidates les organisations de citoyens appartenant aux minorités nationales représentées au Parlement.
(3)
Peuvent également se porter candidates d’autres organisations de citoyens appartenant aux minorités nationales définies à l’article 2 par. 29, légalement constituées, qui sont d’utilité publique et qui présentent au Bureau Électoral Central, dans un délai de trente jours à compter de la date à laquelle les élections ont été arrêtées, une liste des membres comptant au moins 15% du nombre total des citoyens qui, lors du dernier recensement, ont déclaré appartenir à la minorité en cause
».
Article 29
«
(...)
(3)
Les propositions de candidature sont soumises aux bureaux électoraux (...) au moins quarante jours avant la date des élections.
»
Les dispositions de l’Ordonnance du Gouvernement n
o
26/2000 sur les associations et les fondations relative à l’acquisition du statut d’utilité publique en vigueur à l’époque des faits étaient ainsi libellées
:
Article 38
«
(1)
Le Gouvernement roumain peut reconnaître une association ou une fondation comme étant d’utilité publique si elles remplissent cumulativement les conditions suivantes
:
a)
leur activité vise l’intérêt général ou celui d’une collectivité, le cas échéant
;
b)
elles
ont une ancienneté d’au moins trois ans
;
c)
elles présentent un rapport d’activité qui confirme une activité antérieure significative, par le déroulement de programmes ou projets spécifiques à leur but accompagné des situations financières annuelles et les budgets de revenus et dépenses pour les trois dernières années par rapport à la date de la présentation de la demande de reconnaissance du statut d’utilité publique
;
d)
la valeur de leur actif patrimonial pour chacun des trois dernières années est au moins égale à la valeur du patrimoine initial.
»
Article 39
«
La reconnaissance d’une association ou d’une fondation d’utilité publique se fait par arrêté du Gouvernement. L’association ou la fondation intéressée présente, à cette fin, une demande su Secrétariat général du Gouvernement qui la transfère, dans un délai de quinze jours, au ministère ou à l’autorité de l’administration publique centrale compétente.
»
Article 40
«
(1)
L’autorité administrative compétente se doit d’examiner, dans un délai de soixante jours, la demande et si elle remplit les conditions prévues par la loi. Si elle constate que les conditions sont remplies, l’autorité administrative compétente propose au Gouvernement roumain la reconnaissance de l’association ou de la fondation. Dans la négative, elle envoie aux demandeurs une réponse motivée, dans un délai de trente jours à compter de la date de la décision.
(2)
Le Gouvernement roumain décide sur la proposition de reconnaissance dans un délai de quatre-vingt-dix jours à compter de la date de la présentation de la demande prévue au 1
er
paragraphe et de tous les documents nécessaires à la prise de la décision. S’il rejette la proposition, la décision est communiquée à l’association ou à la fondation par l’autorité administrative qui a enregistré la demande de reconnaissance dans un délai de cent vingt jours à compter de la date de la présentation de la demande et des documents nécessaires à la prise de la décision.
»
1.
Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants se plaignent de l’iniquité de la procédure de contestation de la décision du BEC.
2.
Invoquant l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention combiné avec l’article
14 de la Convention et l’article 1 du Protocole n
o
12 à la Convention, ils allèguent une violation de leur droit de se porter candidats aux élections parlementaires dans la mesure où il leur était objectivement impossible de remplir les conditions exigées par la loi nouvellement adoptée afin de présenter leur candidature au Parlement et où, en raison de ce fait, ils ont été défavorisés par rapport à l’organisation qui représentait déjà la minorité turque au Parlement roumain.
Y a-t-il eu méconnaissance du droit des requérants de se porter candidats à des élections libres assurant la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif, en l’absence de toute discrimination, au sens de l’article 3 du Protocole no 1 combiné avec l’article 14 de la Convention et l’article 1 du Protocole no 12
?