- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 22 martie 2016
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 37
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
- Revision admitted
Association of Victims of Romanian Judges și alții împotriva României
Traducere în română Auto
CAUZA DE ASSOCIARE A VICTIMILOR IUDENȚILOR ROMANII ȘI ALȚII v. ROMANIA (Aplicația nr. 47732/06) REVIZIUNEA JUGURII STRASBOURG 22 martie 2016 FINAL 22/06/2016 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supus unei revizuiri editoriale.
În cazul Asociației Victimelor Judicilor Române și alții v. România (depunerea revizuirii hotărârii din 14 ianuarie 2014), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (ex-a treia secțiune), ședința în calitate de Cameră compusă din: Luis López Guerra, președintele, Helena Jäderblom, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Grițco Iulia Antoanella Motoc, judecători și Stephen Phillips, grefierul secțiunii după ce a deliberat în particular la 1 martie 2016, Emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a avut origine într-o cerere (n. 47732/06) împotriva României depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de nouă resortisanți români, dna Rodica Neagu, dl Virgil Radu, dl Valentin Turigioiu, C. Gheorghe Lupan, Viorica Alda, Eugen Neagu, Maria Nicolau, Domnica Turigioiu și Valerica Șugubete, precum și o asociere, Asociația Victimelor Judecătorilor României (“depunerile”), la 14 august 2006. Reclamanții au fost reprezentați de dna R. Neagu, președintele Asociației.
Guvernul român (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dna I. Cambrea, al Ministerului Afacerilor Externe. Într-o hotărâre pronunțată la 14 ianuarie 2014, Curtea a susținut că s-a încălcat art. 11 din Convenție din cauza eșecului de către autoritățile naționale de a înregistra asociația solicitantă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor din cauza dispozițiilor sale statutare, care se presupune contrar ordinului public. De asemenea, Curtea a hotărât să atribuie reclamanților, în comun, 2.000 de euro (EUR) pentru prejudiciu moral și a respins restul cererilor pentru o justă satisfacție. La 12 iunie 2014, Guvernul a informat Curtea că, la 30 mai 2014, au devenit conștienți de faptul că una dintre reclamanți, doamna În consecință, au solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul de procedură.
La 9 septembrie 2014, Curtea a examinat cererea de revizuire și a hotărât să dea reprezentantului reclamantului trei săptămâni în care să prezinte observații. Aceste observații au fost primite la 18 septembrie 2014. CERINȚA DE REVIZIONARE art. 80 din Regulamentul Curții prevede, în măsura în care este cazul, după cum urmează: „1. O parte poate, în cazul descoperirii unui fapt care ar putea avea, prin natura sa, o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea, într-o perioadă de șase luni de la acea parte a dobândit cunoștință de fapt, pentru a revizui această hotărâre.
(...)” Guvernul solicită revizuirea hotărârii din 14 ianuarie 2014, pe care nu le-au putut executa deoarece doamna Maria Nicolau, una dintre reclamante, a murit la 14 octombrie 2007, astfel înainte de a fi fost adoptată hotărârea. Au susținut că au devenit conștienți de aceste informații la 30 mai 2014. În opinia lor, acest lucru ar trebui considerat un fapt de influență decisivă care nu a fost cunoscută atunci când hotărârea a fost pronunțată în sensul articolului 80. În plus, în măsura în care moștenitorii doamnei Nicolau, și anume reclamanții Eugen Neagu și Rodica Neagu, nu au informat Curtea cu privire la moartea mamei lor și nu au exprimat dorința de a continua procedurile în numele ei, cazul ar trebui să fie anulat în ceea ce privește reclamantul decedat, iar atribuirea acordată în temeiul articolului 41 din convenție ar trebui modificată în consecință.
Reclamanții au declarat că moștenitorii doamnei Nicolau au dreptul să obțină compensații atât în numele lor, cât și din cauza încălcării drepturilor mamei protejate de art. 11 din Convenție. Prin urmare, cererea de revizuire este inadmisibilă în opinia lor. Curtea consideră că decesul reclamantului Maria Nicolau constituie un fapt de „influență decisivă” asupra rezultatului hotărârii în sensul articolului 80 § 1. Curtea ia notă de faptul că moștenitorii dnei Nicolau, dl Eugen Neagu și dna Rodica Neagu, reclamanți în numele lor, nu au informat Curtea cu privire la moartea mamei lor, nici nu au exprimat dorința de a continua procedurile în numele ei.
În plus, Curtea este dispusă să accepte faptul că acest fapt decisiv „nu ar fi putut fi cunoscut în mod rezonabil” guvernul, care a dobândit cunoștință de moartea reclamantului la 30 mai 2014 și a depus o cerere de revizuire a hotărârii la 12 iunie 2014, care este în termenul prevăzut la art. 80. 10. În aceste circumstanțe, Curtea acceptă cererea Guvernului de revizuire a hotărârii din 14 ianuarie 2014 (a se vedea, de exemplu, Bolovan c. România (revision), nr. 64541/01, § 11, 20 septembrie 2011). 11. Curtea reamintește, de asemenea, că a fost practica sa de a elimina cererile din lista cazurilor în absența oricăror moștenitori sau rude apropiate care au exprimat dorința de a continua cererea (a se vedea Thevenon c. Franța (dec.), nr. 2476/02, CEDH 2006-...).
În plus, nu se constată nici o circumstanță specială privind respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care îi impun să continue examinarea cererii în ceea ce privește reclamantul Maria Nicolau. Prin urmare, cererea ar trebui eliminată din lista de cazuri a Curții în ceea ce privește acest reclamant. 12. Cu toate acestea, în ceea ce privește atribuirea sa în temeiul articolului 41, Curtea constată că prejudiciile morale cu o sumă de 2.000 EUR au fost acordate tuturor reclamanților, în comun.
În acest sens, Curtea confirmă atribuirea celorlalți reclamanți, în comun, a sumei pe care le-a acordat anterior sub acest cap, și anume 2.000 EUR (a se vedea, printre multe alte autorități, Eremiášová și Pechová c. Republica Cehă (reviziunea), nr. 23944/04, § 11, 20 iunie 2013). 13. Curtea consideră oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, decide să revizuiască hotărârea în ceea ce privește reclamantul Maria Nicolau; de a elimina cererea până în prezent se referă la plângerile reclamantului Maria Nicolau; Deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească în comun celorlalte reclamante, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, 2 000 EUR (2 mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale care va fi convertită în moneda statului interesat plus orice impozit care poate fi taxabil; (b) cel care, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 22 martie 2016, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Stephen Phillips Luis López Guerra Președintele grefierului
FORMER THIRD SECTION
CASE OF ASSOCIATION OF VICTIMS OF ROMANIAN JUDGES AND OTHERS v. ROMANIA (Application no. 47732/06) JUDGMENT ( Revision ) STRASBOURG 22 March 2016 FINAL 22/06/2016 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision. In the case of Association of Victims of Romanian Judges and Others v. Romania (request for revision of the judgment of 14 January 2014), The European Court of Human Rights (former Third Section), sitting as a Chamber composed of: Luis López Guerra, President, Helena Jäderblom, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Grițco Iulia Antoanella Motoc, judges, and Stephen Phillips, Section Registrar , Having deliberated in private on 1 March 2016, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 47732/06) against Romania lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by nine Romanian nationals, Ms Rodica Neagu, Mr Virgil Radu, Mr Valentin Turigioiu, Mr C. Gheorghe Lupan, Ms Viorica Alda, Mr Eugen Neagu, Ms Maria Nicolau, Ms Domnica Turigioiu and Ms Valerica Șugubete, and an association, the Association of Victims of Romanian Judges (“the applicants”), on 14 August 2006.
The applicants were represented by Ms R. Neagu, President of the Association. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms I. Cambrea, of the Ministry of Foreign Affairs.
In a judgment delivered on 14 January 2014, the Court held that there had been a violation of Article 11 of the Convention on account of the failure by the domestic authorities to register the applicant association in the Register of Associations and Foundations due to its statutory provisions allegedly contrary to public order. The Court also decided to award the applicants, jointly, 2,000 euros (EUR) for non-pecuniary damage and dismissed the remainder of the claims for just satisfaction.
On 12 June 2014 the Government informed the Court that on 30 May 2014 they had become aware of the fact that one of the applicants, Ms Maria Nicolau, had died on 14 October 2007. They accordingly requested revision of the judgment within the meaning of Rule 80 of the Rules of Court.
On 9 September 2014 the Court considered the request for revision and decided to give the applicants’ representative three weeks in which to submit any observations. Those observations were received on 18 September 2014. THE LAW
THE REQUEST FOR REVISION
6. Article 80 of the Rules of Court states, in so far as relevant, as follows: “1. A party may, in the event of the discovery of a fact which might by its nature have a decisive influence and which, when a judgment was delivered, was unknown to the Court and could not reasonably have been known to that party, request the Court, within a period of six months after that party acquired knowledge of the fact, to revise that judgment. (...).”
The Government requested revision of the judgment of 14 January 2014, which they have been unable to execute because Ms Maria Nicolau, one of the applicants, had died on 14 October 2007, thus before the judgment had been adopted. They submitted that they became aware of this information on 30 May 2014. In their view, this ought to be considered a fact of decisive influence which was unknown when the judgment was delivered within the meaning of Rule 80. Furthermore, in so far as Ms Nicolau’s heirs, namely the applicants Eugen Neagu and Rodica Neagu, have never informed the Court about their mother’s death and have not expressed their wish to pursue proceedings on her behalf, the case should be struck out in respect of the deceased applicant, and the award given under Article 41 of the Convention should be amended accordingly.
The applicants’ representative stated that the heirs of Ms Nicolau were entitled to obtain compensation both in their own name, as applicants, as well as on account of the breach of their mother’s rights protected by Article 11 of the Convention. The revision request was therefore inadmissible in their view.
The Court considers that the death of the applicant Maria Nicolau constitutes a fact of “decisive influence” on the outcome of the judgment within the meaning of Rule 80 § 1. The Court takes note of the fact that Ms Nicolau’s heirs, Mr Eugen Neagu and Ms Rodica Neagu, applicants in their own name, did not inform the Court about their mother’s death, nor have they expressed their wish to pursue proceedings on her behalf. Furthermore, the Court is prepared to accept that this decisive fact “could not reasonably have been expected to be known to” the Government, who gained knowledge of the death of the applicant on 30 May 2014 and filed a request for revision of the judgment on 12 June 2014, that is within the time-limit provided for in Rule 80.
In these circumstances, the Court accepts the Government’s request for revision of the judgment of 14 January 2014 (see, for instance, Bolovan v. Romania (revision), no. 64541/01, § 11, 20 September 2011).
The Court further recalls that it has been its practice to strike applications out of the list of cases in the absence of any heir or close relative who has expressed a wish to pursue the application (see Thevenon v. France (dec.), no. 2476/02, ECHR 2006-...). It further finds no special circumstances relating to respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require it to continue the examination of the application in respect of the applicant Maria Nicolau. Accordingly, the application should be struck out of the Court’s list of cases in so far as it relates to this applicant.
However, concerning its award under Article 41, the Court notes that the non-pecuniary damage in an amount of EUR 2,000 was granted to all applicants, jointly. In this respect, the Court confirms the award to the remaining applicants, jointly, of the amount it previously awarded under this head, namely EUR 2,000 (see, among many other authorities, Eremiášová and Pechová v. the Czech Republic (revision), no. 23944/04, § 11, 20 June 2013).
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, 1. Decides to revise the judgment in so far as it relates to the applicant Maria Nicolau; 2. Decides to strike out the application in so far it concerns the complaints of the applicant Maria Nicolau; 3. Holds (a) that the respondent State is to pay jointly to the remaining applicants, within three months from the date on which the judgment becomes final in accordance with Article 44 § 2 of the Convention, EUR 2,000 (two thousand euros) in respect of non-pecuniary damage , to be converted into the currency of the respondent State plus any tax that may be chargeable; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 22 March 2016, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Stephen Phillips Luis López Guerra Registrar President