CASE OF PLEȘ v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Fair hearing)
CASE OF PLEȘ v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
Reclamantul s-a născut în 1976 și trăiește în ClujNapoca. Reclamantul este fiul și moștenitorul domnului C. Pleș. El a înlocuit tatăl său în procedurile interne după moartea lui. Tatăl reclamantului a fost împușcat la 21 decembrie 1989, participând la o demonstrație organizată la Cluj împotriva N. Ceaușescu. A fost spitalizat imediat și diagnosticat cu “o rană de împușcătură în partea dreaptă a pieptului, ruptură a plămânului drept și fractură a coastelor șapte și opt, plus o rană de împușcătură în brațul drept”. După operație, doi lobi ai plămânului drept au fost îndepărtați. El a fost lăsat cu un deficit respirator de peste 30%, pareza brațului drept, și o incapacitate permanentă care l-a împiedicat să continue să lucreze pentru a-și susține familia. În plus, în anii ulteriori a fost spitalizat de multe ori din cauza problemelor respiratorii grave. Acțiunea penală a fost inițiată împotriva comandanților armatei care au ordonat împușcarea manifestanților în timpul evenimentelor din decembrie 1989 la Cluj. Multe victime ale repressioni s-au alăturat plângerilor civile în cadrul procedurii, cerând compensații pentru prejudiciu material și moral. Tatăl reclamantului a depus o astfel de plângere civilă, cerând 150.000.000 de lei români (ROL) (aproximativ 4.100 euro (EUR) în ceea ce privește prejudiciile materiale, ROL 500.000.000 (aproximativ 14.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale, și ROL 50.000.000 (aproximativ 1.400 euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile suportate în timpul procesului. La 17 mai 2004, tatăl reclamantului a murit. El a fost înlocuit ca parte civilă în cadrul procedurii de către reclamant. 10. Prin hotărârea din 23 mai 2005, Curtea Înaltă de Casare și Justiție, în calitate de instanță de primă instanță, a condamnat cinci dintre ofițerii implicați în evenimentele din decembrie 1989 la Cluj. Ei au fost ordonați să plătească compensații împreună cu Ministerul Apărării Naționale tuturor celor optzeci și patru de părți civile în acest caz. Curtea a acordat reclamantului ROL 150 000 000 în ceea ce privește prejudiciu material și ROL 50 000 000 pentru costuri și cheltuieli. Acesta a omis să acorde cererii pentru ROL 500 000 000 în ceea ce privește prejudiciile morale, fără a furniza niciun motiv. 11. Opt părți civile la procedura penală, inclusiv reclamantul, au depus un recurs asupra punctelor de drept, plângând de modul în care instanța de primă instanță a examinat cererile lor de daune. Motivele recursului părților civile nu erau identice. În majoritatea cazurilor pe care le-au implicat valoarea daunelor acordate. Reclamantul s-a plâns că instanța de primă instanță nu i-a acordat compensația solicitată pentru prejudiciu moral. 12. Prin decizia din 20 martie 2006, un grup de nouă judecători ai Curții Înalte de Casare și Justiție a respins toate apelurile depuse de părțile civile. Curtea de ultima recursă a făcut referire la dispozițiile generale ale Codului de procedură penală și ale Codului civil privind compensarea pentru daune în contextul acțiunilor civile aderate la procedurile penale (a se vedea punctul 13 mai jos) și fără a examina în special orice recurs al părților civile, aceasta a respins toate apelurile în lipsă.