MUREȘAN v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
MUREȘAN v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
Comunicat la 19 aprilie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Cererea nr. 23690/15 Tiberiu MUREȘAN împotriva României depusă la 6 iunie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Tiberiu Mureșan, este un național român, născut în 1962. El este în prezent reținut în închisoarea Bistrița. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 iunie 2012, reclamantul a fost reținut în închisoarea Gherla pentru că a fost suspectat de tentativă de crimă. La 17 septembrie 2012, Curtea județului Cluj a condamnat reclamantul pentru tentativă de crimă și l-a condamnat la șase ani de închisoare. În iunie 2014 reclamantul a fost transferat la închisoarea Bistrița în așteptarea sfârșitului condamnării. În scrisorile sale inițiale adresate Curții, reclamantul a declarat că celulele, precum și baia, hrana și zonele de mers pe jos din închisoarea Gherla și Bistrița erau suprapopulate. De asemenea, celulele lipseau aer suficient și aveau paturi superb. În plus, alimentele din cele două închisori erau sărace. În plus, reclamantul a declarat că în închisoarea Gherla își împărtășește celula care a măsurat 30 de metri pătrați cu patruzeci și șase deținuți chiar dacă avea doar patruzeci și cinci paturi. De asemenea, în închisoarea Bistrița a împărțit două celule, una care a măsurat 25 și cealaltă care a măsurat 15 metri pătrați, cu patruzeci și șase deținuți, respectiv. De la 6 la 11 decembrie 2013 reclamantul a fost spitalizat la spitalul penitenciarului Dej. Potrivit documentelor sale de descărcare, el a fost diagnosticat cu tensiune arterială ridicată (al doilea degre) cu un risc ridicat de ischemie liniștită și cu gastrită cronică acută. A fost administrat cu tratament și a fost recomandat o dieta de sodiu redus, tratamentul cu mai multe medicamente, monitorizarea periodică a tensiunii arteriale și o întoarcere la spitalul de închisoare, dacă este necesar. De la 20 noiembrie 2014 la 15 ianuarie 2015 reclamantul a fost spitalizat pentru a doua dată în spitalul de închisoare Dej. Potrivit documentelor sale de descărcare, a fost diagnosticat cu accident vascular vascular cerebral ischemic din Sylvian, paralizie pe partea dreaptă a corpului său, pierderea moderată a capacității sale de a vorbi, tensiunea arterială mare (de trei degre) cu un risc foarte ridicat de hipercolesterolemia și sifilis latent. A fost administrat cu tratament și a fost recomandat o dietă de sodiu scăzută, tratament zilnic cu mai multe medicamente, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, verificări neurologice regulate, verificări cardiologice, dacă este necesar, și transferul la Spitalul Prizonului Rahova pentru tratamentul de fizioterapia recomandat de un neurolog. De la 16 februarie la 13 martie 2015 reclamantul a fost spitalizat pentru a treia oară la spitalul penitenciar Dej. Potrivit documentelor sale de descărcare, el a fost diagnosticat cu tensiune arterială ridicată (grade al treilea) cu risc foarte ridicat, un post de condiție a părăsit accident vascular cerebral ischemic Sylvian, paralizie pe partea dreaptă a corpului său, pierderea moderată a capacității sale de a vorbi, hipercolesterolemia sub tratament și sifilis latente. A fost administrat cu tratament și a fost recomandat o dietă de sodiu scăzută, tratament zilnic cu mai multe medicamente, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, verificări neurologice regulate, verificări cardiologice, dacă este necesar, pentru a fi monitorizat pe o unitate de infirmerie, dacă este posibil, și pentru a reveni pentru un control în termen de o lună sau atunci când este necesar. Procedura deschisă de către reclamant înaintea autorităților interne. La 16 martie și 19 aprilie 2015, reclamantul a depus două plângeri penale separate împotriva închisorii Gherla și Bistrița și a medicilor lor în fața Curții de District Cluj și, respectiv, a Curții de județ Bistrița. El a susținut că absența unui tratament medical adecvat în închisoare și pasivitatea personalului medical al închisorii au determinat să devină bolnav și să fie diagnosticat cu mai multe boli în timpul detenției. În plus, după ce a fost paralizat el a fost transportat la închisoarea Rahova pentru tratament împreună cu alți deținuți, chiar dacă un transfer urgent de ambulanță a fost necesar. De asemenea, autoritățile de închisoare Bistrița i-au refuzat tratamentul necesar și o formă de transport pentru persoanele cu handicap și l-au plasat într-o celulă normală și nu în infirmerie. La 23 martie 2015, Curtea de District Cluj a adresat reclamația penală a reclamantului Biroului Procurorului Bistrița. La 27 martie 2015 Procurorul Bistrița i-a returnat reclamația penală a reclamantului din 16 martie 2015, având în vedere faptul că aceasta era incompletă și neclară. În plus, prin bazarea pe normele procedurale penale relevante, biroul procurorului a informat reclamantul cu privire la informațiile exacte necesare pentru o plângere penală. În plus, a recomandat reclamantului să se plângă, de asemenea, în fața judecătorului post-condamnării. La 29 aprilie 2015, Curtea județului Bistrița i-a returnat plângerea penală a reclamantului din 19 aprilie 2015 și i-a informat să-și depună plângerea unui organism de anchetă penală, deoarece instanța nu a fost competentă să efectueze ancheta penală. În formularul său de cerere, reclamantul a declarat că datorită paraliziei sale totale din partea drepturilor corpului său, el nu mai avea resursele materiale și fizice necesare pentru a urmări alte remedii. De asemenea, el ar fi putut fi transferat în alte clădiri de închisoare în condiții similare inumane și ar fi înfruntat același tratament medical. Legea internă relevantă Exceptele din dispozițiile juridice relevante privind drepturile deținuților, și anume Legile nos. 275/2006 și 254/2013, precum și rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, sunt prezentate în cazurile Iacov Stanciu v. România (nr. 35972/05, §§§ 116-29, 24 iulie 2012), și Verdeș v. România (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015). COMPLAINTS În baza articolului 3 din Convenție, reclamantul se plânge că a fost supus unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor materiale de detenție în închisoarea Gherla și Bistrița. Invocând în fond articolul menționat anterior al Convenției, reclamantul se plânge că, datorită condițiilor inadecvate de detenții și a lipsei de asistență medicală adecvată, a dezvoltat o boală cardiacă gravă în timpul detenției, a devenit paralizată și a fost lăsată cu probleme serioase de exprimare, gândire și mutare. În plus, instanța internă a refuzat să își urmărească plângerile sau să își îndeplinească obligația legală de a le trimite autorităților interne relevante pentru a investiga și remedia problemele planteate de el. Prin urmare, situația sa rămâne foarte gravă și nerezolvată. A fost reclamantul supus unor tratamente inumane și degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza: condițiile materiale de detenție în închisoarea Gherla și Bistrița; boala cardiacă dezvoltată în închisoare și lipsa unui tratament medical adecvat și asistență în timpul detenției, ținând seama de handicapul și starea medicală a acestuia?