CtEDO 20.04.2016 Auto

ANTOHI v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
20.04.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ANTOHI v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 20 aprilie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 48093/15 Sorin ANTOHI împotriva României depusă la 24 septembrie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Sorin Antohi, este un național român, născut în 1972. El este în prezent reținut în închisoarea Jilava. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală inițiată împotriva reclamantului La 31 octombrie 2011 Procurorul din București a inculpat reclamantul pentru defășurare, fraudă și falsificare a documentelor semnate în mod privat și-a trimis cazul la judecată. În timpul audierii care au avut loc între 15 noiembrie 2011 și 3 decembrie 2013, Curtea de District din București care a stat într-o formație unică judecător, și anume O.R.N., printre altele au auzit reclamantul și martorii în acest caz. În timpul audierii care au avut loc de la 3 decembrie 2013 la 25 februarie 2014 Curtea de District din București a examinat formarea unică judecător care examina cazul reclamantului a schimbat în repetate rânduri. La ședința din 23 septembrie 2014 Curtea de District din București, care a stat într-o formare unică judecător, și anume F.M.P., a respins, inter alia, Cererea reclamantului de a fi autorizată să prezinte o declarație suplimentară (supliment de declarație ). Curtea a susținut că nu există elemente noi care ar fi solicitat o nouă audiere a reclamantului. De asemenea, în timpul deliberărilor, el ar fi putut prezenta argumente precise în apărarea sa, se baza pe toate dovezile disponibile. La 29 octombrie 2014, Curtea de District a Bucureștiului, care stă într-un singur judecător, adică F.M.P., a condamnat reclamantul pentru demnizarea, frauda și falsificarea documentelor semnate privat, pe baza documentelor documentare și a dovezilor de testimonizare. De asemenea, a condamnat-o la treisprezece ani de închisoare. Reclamantul a apelat împotriva hotărârii. că formarea unică judecător care și-a examinat cazul în timpul procedurii de primă instanță s-a schimbat în mod repetat. În consecință, formarea care l-a condamnat nu a fost formarea care l-a auzit direct și a martorilor. Prin hotărârea finală din 26 martie 2015 Curtea de Apel din București, fără a auzi direct reclamantul sau martorii, a respins recursul reclamantului. că garanțiile procedurale stabilite de Codul de Procedință Penală din România au fost respectate în cazul reclamantului. În special, formarea unică judecător care a condamnat reclamantul a fost prezentă și în timpul deliberării (dezbatere ) din caz. Prin urmare, modificările la formarea unică a judecătorului nu au afectat dreptul de apărare al reclamantului, inclusiv dreptul său de a fi adăugat dovezi în fața judecătorului. Condiții de detenție, inclusiv lipsa de separare între fumatori și nefumatori La 1 iulie 2013, reclamantul a fost reținut în așteptarea procesului. În scrisorile sale inițiale adresate Curții, reclamantul a declarat că, în timpul detenției sale în așteptarea procesului în cadrul Precinctului Poliției de la București nr. 15 și în cadrul Arestului Central din București nr. 1, el a fost reținut cu fumatori chiar dacă el a fost nefumător și a suferit de diferite boli cronice și de dificultăți respiratorii. În plus, el a trebuit să împărtășească celula de 8 sau 9 metri pătrați cu alte nouă deținute. Celula a fost dotata cu șase paturi, a fost squalid, a lipsit de suficientă lumină și a avut unități sanitare care lipsește intimitate. De asemenea, reclamantul a afirmat că, după transferul său la închisoarea Jilava, el a fost forțat să împărtășească o celulă care a măsurat 35,33 de metri pătrați cu între 16 și 26 de deținuți. Condiții de detenție în celulele din instanța de judecată În scrisorile sale inițiale adresate Curții, reclamantul a declarat că la tribunal el a fost înconjurat în celulele din instanță suprapopulate și squalid, împreună cu fumatorii. Exceptele din dispozițiile juridice relevante privind drepturile deținuților, și anume Legile nos. 275/2006 și 254/2013, precum și rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, sunt prezentate în cazurile Iacov Stanciu v. România (nr. 35972/05, §§§ 116-29, 24 iulie 2012), și Verdeș v. România (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015). COMPLAINTS În baza articolului 3 din Convenție, reclamantul se plânge că, după 1 iulie 2013, el a fost supus unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor materiale de detenție, inclusiv a lipsei de separare între fumatori și nefumatori, în Precintul Poliției de la București nr. 15, arestarea centrală nr. 1 și închisoarea Jilava. În plus, el se plânge de condițiile inadecvate de detenție în celulele din instanță. Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge de nedreptatea procedurii penale deschise împotriva lui în măsura în care el și martorii nu au fost auziti direct de grupuri de judecători care l-au condamnat. Reclamantul a fost supus unor tratamente inumane și degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție după 1 iulie 2013 din cauza condițiilor de detenție, inclusiv a lipsei de separare între fumatori și nefumatori, în Precinctul Poliției de la București nr. 15 Arestare Centrală de la București nr. 1, închisoare Jilava și celulele de la tribunal? Reclamantul a avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva lui, în conformitate cu art. 6 din Convenție, în măsura în care grupurile de judecători care l-au condamnat nu l-au auzit direct pe el și pe martorii?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă