- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 aprilie 2016
- Stat pârât
- AZE
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Abdul Abilov împotriva Azerbaidjanului
Traducere în română Auto
Comunicat la 21 aprilie 2016 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 41105/14 Abdul ABILOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 17 mai 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Abdul Abilov, este un național azerbaidjan, născut în 1982 și trăiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de către dl Bagirov, avocat practicant în Azerbaidjan. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost un blogger. El a fost activ pe mass-media socială și a publicat diverse articole criticând guvernul. În special, el a fost administratorul unei faimoase pagini de Facebook intitulate „Sa spunem stop to bootlickers” (“Yaltaqlara dur deyćk”). Pe 22 noiembrie 2013, la ora 15 p.m., când reclamantul era aproape de locul său de reședință în Baku, ofițerii de poliție de plăci l-au arestat.
Au târât reclamantul într-o Sonata Hyundai și l-au dus la apartamentul său pentru a efectua o căutare. La sosirea lor la clădirea unde se afla apartamentul, ei au arestat, de asemenea, cumnatul reclamantului. Căutarea a fost efectuată în prezența mamei și soției reclamanților. Potrivit reclamantului, atunci când ofițerii de poliție au încercat să planteze substanțe narcotice în buzunarul jachetei sale care erau în salon, mama lui i-a împiedicat să facă acest lucru. Totuși, unul dintre ofițerii de poliție a arătat substanțele narcotice în cauză, spunând că l-a găsit în buzunarul jachetei. Ofițerii de poliție au luat, de asemenea, computerul personal al reclamantului. În urma cercetării, reclamantul și cumnatul său au fost duși la Departamentul de Crimă Organizată („OCD”) al Ministerului Afacerilor Interne, unde i s-a spus că a fost arestat din cauza activităților sale pe mass-media socială.
O căutare a reclamantului a fost, de asemenea, efectuată la OCD în timpul cărora s-au găsit substanțe narcotice în buzunarul său. În aceeași zi a fost compilat un dosar al arestării reclamantului ca suspect și a fost instituit un proces penal împotriva acestuia. La 23 noiembrie 2013, reclamantul a fost acuzat în temeiul articolului 234.4.3 (pregătirea ilegală, posesia, achiziționarea, transportul și vânzarea de substanțe narcotice în cantități mari) din Codul Penal. În aceeași zi, Curtea de District Narimanov, care se bazează pe acuzația oficială acuzată împotriva reclamantului și pe cererea procurorului de a aplica măsura preventivă de reținere în custodie, a ordonat detenția reclamantului în așteptarea procesului pentru o perioadă de trei luni.
Curtea a justificat aplicarea măsurii preventive de retras în custodie prin gravitatea acuzației și probabilitatea că, în cazul în care a eliberat, ar putea abscinde și să obstrucționeze ancheta. La 26 noiembrie 2013, reclamantul a apelat împotriva acestei decizii, susținând că instanța nu a justificat detenția sa în așteptarea procesului. La 29 noiembrie 2013, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului, declarând că hotărârea instanței de primă instanță a fost justificată. La 19 februarie 2014, Curtea de District Narimanov a prelungit deținerea reclamantului în cursul procesului cu o lună, până la 22 martie 2014. Curtea și-a confirmat hotărârea prin necesitatea de timp suplimentar pentru realizarea unor acțiuni de anchetă suplimentare.
De asemenea, a constatat că motivele pe care au fost bazate de detenția anterioară a reclamantului nu au fost modificate. La 24 februarie 2014, reclamantul a apelat împotriva acestei hotărâri, susținând că instanța de primă instanță nu a justificat continuarea sa deținut. La 28 februarie 2014, Curtea de Apel a susținut decizia Curții de District Narimanov din 19 februarie 2014. La 7 martie 2014, reclamantul a depus o cerere la instanța de judecată care solicită să fie arestat la domiciliu în locul detenției anterioare sau să fie eliberat pe cauțiune. El a depus în sprijinul solicitării sale de a nu fi nevoie de detenție continuă. La 12 martie 2014, Curtea de district Narimanov a respins cererea.
La 19 martie 2014, Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței de primă instanță. La 28 martie 2014, reclamantul a depus o cerere cu instanța de a cere eliberarea sa. În special, s-a plâns că, în ciuda perioadei sale de detenție anterioară la proces, a expirat la 22 martie 2014, nu a fost eliberat din detenție. La 14 aprilie 2014, Curtea de District Sabunchu a respins cererea, susținând că continuarea deținutului reclamantului a fost legală deoarece factura de acuzație a fost depusă la judecată la 19 martie 2014. La 16 aprilie 2014, reclamantul a interzis această decizie, susținând că detenția sa după 22 martie 2014 în absența oricărei hotărâri judiciare a fost ilegală. În cazul în care este cazul, se constată că, la 17 aprilie 2014, Curtea Baku de Crime grave a organizat o audiere preliminară și a hotărât, printre altele , că măsura preventivă de retras în custodie în ceea ce privește reclamantul ar trebui să fie lăsată „nemodificată”.
La 1 mai 2014, Curtea Baku de Apel a susținut hotărârea Curții de District Sabunchu din 14 aprilie 2014. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că detenția sa după 22 martie 2014 este ilegală, deoarece nu se bazează pe niciun ordin judecător. În baza articolului 5 § 3 din Convenție, reclamantul se plânge că instanța internă nu a reușit să justifice detenția sa în timpul procesului și că nu există motive relevante și suficiente pentru continuarea sa detenție. Întrebări PENTRU PARTE A fost reclamantul privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, a fost detenția reclamantului în perioada între 22 martie și 17 aprilie 2014 în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție?
În sensul articolului 5 § 3 din Convenție, instanțele interne furnizează motive suficiente și relevante pentru detenția reclamantului? Au luat în considerare măsuri alternative pentru detenția continuată a reclamantului? Restricțiile impuse de stat în acest caz, presupus în conformitate cu art. 5 din Convenție, au fost aplicate în alte scopuri decât cele prevăzute de această dispoziție, în contravenție cu art. 18 din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte copii ale tuturor documentelor referitoare la procedura privind arestarea și detenția preliminară a reclamantului, inclusiv toate documentele și deciziile referitoare la extinderea (dacă există) a detenției preliminare a reclamantului care au avut loc după depunerea prezentei cereri.
Communicated on 21 April 2016
FIFTH SECTION
Application no. 41105/14 Abdul ABILOV against Azerbaijan lodged on 17 May 2014
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Abdul Abilov, is an Azerbaijani national, who was born in 1982 and lives in Baku. He is represented before the Court by Mr K. Bagirov, a lawyer practising in Azerbaijan. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The applicant was a blogger. He was active on social media and published various articles criticising the Government. In particular, he was the administrator of a famous Facebook page entitled “Let’s say stop to bootlickers” (“ Yaltaqlara dur deyək ”). At around 3 p.m. on 22 November 2013, when the applicant was near his place of residence in Baku, plain-clothes police officers arrested him. They dragged the applicant into a Hyundai Sonata and took him to his flat in order to carry out a search.
At their arrival at the building where the flat was situated, they also arrested the applicant’s brother-in-law. The search was carried out in the presence of the applicant’s mother and wife. According to the applicant, when the police officers tried to plant narcotic substances into the pocket of his jacket which was in the living room, his mother prevented them from doing so. However, one of the police officers showed the narcotic substances in question, saying that he had found it in the jacket pocket. The police officers also took the applicant’s personal computer. Following the search the applicant and his brother-in-law were taken to the Organised Crime Department (“the OCD”) of the Ministry of Internal Affairs where he was told that he had been arrested because of his activities on social media.
A search of the applicant was also carried out at the OCD during which narcotic substances were found in his trouser pocket. On the same day a record of the applicant’s arrest as a suspect was compiled and criminal proceedings were instituted against him. On 23 November 2013 the applicant was charged under Article 234.4.3 (illegal preparation, possession, purchase, transportation and sale of narcotic substances in large quantities) of the Criminal Code. On the same day the Narimanov District Court, relying on the official charge brought against the applicant and the prosecutor’s request to apply the preventive measure of remand in custody, ordered the applicant’s detention pending trial for a period of three months.
The court justified the application of the preventive measure of remand in custody by the gravity of the charge and the likelihood that if released he might abscond from and obstruct the investigation. On 26 November 2013 the applicant appealed against this decision, claiming that the court had failed to substantiate his detention pending trial. On 29 November 2013 the Baku Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal, finding that the first-instance court’s decision was justified. On 19 February 2014 the Narimanov District Court extended the applicant’s detention pending trial by one month, until 22 March 2014. The court substantiated its decision by the necessity of additional time to carry out further investigative actions.
It also found that the grounds on which the applicant’s pre-trial detention was based had not changed. On 24 February 2014 the applicant appealed against this decision, claiming that the first-instance court had failed to substantiate his continued detention. On 28 February 2014 the Baku Court of Appeal upheld the Narimanov District Court’s decision of 19 February 2014. On 7 March 2014 the applicant lodged a request with the court asking to be put under house arrest in place of pre-trial detention or to be released on bail. He submitted in support of his request that there was no need for his continued detention. On 12 March 2014 the Narimanov District Court dismissed the request. On 19 March 2014 the Baku Court of Appeal upheld the first-instance court’s decision.
On 28 March 2014 the applicant lodged a request with the court asking for his release. In particular, he complained that despite the fact that his pre ‑ trial detention period had expired on 22 March 2014 he had not been released from detention. On 14 April 2014 the Sabunchu District Court dismissed the request, holding that the applicant’s continued detention was lawful because the bill of indictment had been filed with the trial court on 19 March 2014. On 16 April 2014 the applicant appealed against this decision, claiming that his detention after 22 March 2014 in the absence of any court order had been unlawful. It appears from the case file that on 17 April 2014 the Baku Court of Serious Crimes held a preliminary hearing and decided, inter alia , that the preventive measure of remand in custody in respect of the applicant should be left “unchanged”.
On 1 May 2014 the Baku Court of Appeal upheld the Sabunchu District Court’s decision of 14 April 2014. COMPLAINTS The applicant complains under Article 5 § 1 of the Convention that his detention after 22 March 2014 was unlawful, as it was not based on any court order. Relying on Article 5 § 3 of the Convention, the applicant complains that the domestic courts failed to justify his detention pending trial and that there were no relevant and sufficient reasons for his continued detention.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s detention during the period between 22 March and 17 April 2014 in compliance with Article 5 § 1 of the Convention? 2. Did the domestic courts give sufficient and relevant reasons for the applicant’s detention for the purposes of Article 5 § 3 of the Convention? Did they consider alternative measures to the applicant’s continued detention? 3. Were the restrictions imposed by the State in the present case, purportedly pursuant to Article 5 of the Convention, applied for a purpose other than those envisaged by that provision, contrary to Article 18 of the Convention?
4. The Government are requested to submit copies of all documents relating to the proceedings concerning the applicant’s arrest and pre-trial detention, including all documents and decisions relating to extensions (if any) of the applicant’s pre-trial detention which have taken place after the lodging of the present application.