CtEDO 03.05.2016 Auto

PREDESCU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
03.05.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PREDESCU v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Vasile Predescu, este un cetățen român care s-a născut în 1975 și trăiește în Timișoara. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, din Ministerul Afacerilor Externe din România. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 6 ianuarie 2000, reclamantul a fost angajat ca tehnician electric de către biroul Timișoara al unei companii multinaționale, F. Potrivit unui raport emis la 17 ianuarie 2009, adunarea generală a Sindicatului Liber Solectron (Sindicatul Liber Solectron – „sindicatul”), formată cu 206 din angajații F., alegerile organizate pentru pozițiile executive (funcțiile de conducere) la sindicat. Potrivit aceluiași raport, comitetul de audit a fost listat printre funcțiile executive ale sindicatului și reclamantul a fost ales ca membru al comitetului respectiv. La 28 ianuarie 2009 F. a anunțat reclamantului că va fi respins. La 16 februarie 2009, uniunea a solicitat Curtea de district Timișoara autorizarea modificărilor efectuate la 17 ianuarie 2009 în cadrul compoziției organismelor executive ale sindicatului (organismul de conducere). La 18 martie 2009, Curtea de district Timișoara a permis cererea sindicalului și a ordonat înregistrarea modificărilor compoziției organelor executive ale sindicatului în Registrul Special pentru Uniuni, deținută la registrul instanței menționate anterior. La 21 aprilie 2009, reclamantul a fost respins. Motivul hotărârii de concediere, care a fost emisă în aceeași dată, a fost că societatea s-a confruntat cu dificultăți financiare în urma unei scădere severă a ordinelor clientului, care l-a forțat să își reorganizezeze și să-și reducă activitățile, să reducă și să elimine 720 de posturi, inclusiv ale reclamantului. Decizia de concediere a remarcat faptul că reclamantul a primit posibilitatea de a solicita o poziție care nu a fost eliminată, dar care nu a profitat de această oportunitate. Decizia de concediere a luat în considerare, de asemenea, criteriile stabilite de convenția colectivă privind ordinea de prioritate în ceea ce privește concedierea și faptul că nu au fost disponibile în societate alte posturi adecvate pentru calificările sale profesionale sau alte posturi în general. 10. La 19 mai 2009, reclamantul a contestat decizia de concediere în fața instanțelor interne și a solicitat restabilirea acesteia. El a susținut, printre altele, că la data în care notificarea de concediere și decizia de concediere au fost eliberate de societatea pe care era deja membru ales al comitetului de audit al sindicatului și, prin urmare, ocupase o poziție aleasă în cadrul sindicatului. El a declarat că, în conformitate cu art. 60 din Codul de Muncire din România, societatea nu a fost autorizată să-l concedieze în timp ce avea o astfel de poziție. El a afirmat, de asemenea, că a fost respins deoarece, la 15 ianuarie 2009, el a introdus proceduri judiciare pentru o creștere salarială și atribuirea bonusurilor de senioritate și pentru că, ca membru sindical, a provocat probleme pentru conducerea companiei în susținerea drepturilor sale legale. 11. S-a apărat susținând că concedierea reclamantului a fost rezultatul unui proces de reducere mare care a început în noiembrie 2008 și a fost datorată în iulie 2009. În plus, concedierea a fost legală și nu a încălcat dispozițiile acordului colectiv sau Codului muncii român. 12. La 25 noiembrie 2009, Tribunalul județului Timiș a permis cererea reclamantului, a anulat decizia de concediere și a ordonat reintegrarea sa. Acesta a remarcat că raportul ședinței din 17 ianuarie 2009 a arătat că uniunea a considerat comitetul de audit ca fiind unul dintre organele sale executive și că reclamantul a fost ales ca membru al comitetului respectiv. Curtea a considerat că, chiar dacă ar fi acceptat argumentul societății că comitetul de audit nu făcea parte din funcțiile executive ale sindicatului și că, prin urmare, condițiile prevăzute la art. 223 din Codul muncii din România nu au fost îndeplinite, hotărârea de concediere era încă ilegală deoarece dispozițiile articolului 60 § 1 litera (h) s-au aplicat. Concluzia că, la momentul concediării, reclamantul ocupase o poziție aleasă într-un organism sindical (chiar dacă nu un executiv, deoarece art. 60 § 1 litera (h) nu face aceeași distincție cu art. 223) a devenit rezonabil și chiar obligatoriu, având în vedere că el a fost ales în comitetul de audit al sindicatului. În consecință, decizia de concediere a încălcat art. 60 § 1 litera (h), având în vedere că această dispoziție reprezintă o salvgardare juridică împotriva posibilelor presiuni asupra celor care ocupă poziții alese în cadrul uniunii de a exercita mandatul lor. Cu toate acestea, se bazează pe dovezile dinaintea acesteia, instanța a acceptat argumentul F. de a afirma că selecția personalului afectat de procesul de reducere a colectării a fost făcută prin consultarea cu sindicatul și prin respectarea criteriilor stabilite, în special nivelul de performanță profesională și ordinea de prioritate prevăzută în contractul colectiv și în Codul muncii. 13. a invocat punctele de drept (recurs) împotriva hotărârii, susținând că concedierea reclamantului a fost legală și justificată de situația financiară dificilă a societății. 14. Reclamantul a reiterat argumentele susținute în fața instanței de primă instanță. 15. Prin o hotărâre finală din 21 aprilie 2010, Curtea de Apel Timișoara a permis recursul F. asupra punctelor de drept, a anulat hotărârea instanței de primă instanță și a respins provocarea reclamantului față de decizia de a-l respinge. Dispozițiile complementare din art. 223 din Codul României privind aceleași chestiuni, în timp ce art. 60 § 1 litera (h) interzise concedierea în timpul exercitării competențelor unei poziții alese. Hotărârea colectiv a furnizat, de asemenea, protecție reprezentanților aleși la organele executive ale sindicatului. În consecință, instanța a considerat că a fost necesar să se determine care dintre organismele sindicale sunt executive și dacă postul de auditor a fost un post ales. 16. În acest sens, instanța a considerat că articolele 8 și ulterioarea Legii nr. 54/2003, cu condiția ca organismele executive să fie formate de membrii sindicali aleși. În plus, noțiunea de auditor și funcțiile comitetului de audit au fost reglementate de art. 26 din Legea nr. 54/2003, care prevede că comitetul de mai sus funcționează în conformitate cu constituția sindicatului. În plus, în conformitate cu constituția sindicatului, organele sale executive au fost adunarea generală, consiliul și biroul permanent. Constituția sindicalului a stabilit, de asemenea, că compoziția comitetului de audit a fost decisă de consiliu și că domeniul său de competență a fost aprobat de adunarea generală. 17. Curtea a susținut că, în conformitate cu dispozițiile legale menționate mai sus, însoțită de dispozițiile constituției sindicale, comitetul de audit nu era nici un executiv, nici un organism ales. Deși este adevărat că reclamantul a fost ales ca auditor, o astfel de formă de numire a fost depășită dispozițiile constituției sindicale, care prevede numirea auditorilor de către consiliu. În plus, postul de auditor nu ar fi putut fi o poziție executivă deoarece aceste poziții au fost clar stabilite prin constituția sindicalului. 18. De asemenea, instanța a susținut că dispozițiile articolului 60 § 1 litera (h) din Codul României a trebuit să fie citite având în vedere dispozițiile articolului 223 din același cod și articolele 8-11 din Legea nr. 54/2003. Conform dispozițiilor menționate anterior, numai lucrătorii care ocupă poziții executive în cadrul sindicatului au beneficiat de protecția solicitată de solicitant. În consecință, instanța de primă instanță a susținut în mod incorect că concedierea reclamantului a fost ilegală. 19. În sfârșit, instanța a considerat că nu este necesar să se examineze aspectele rămase ale legalității deciziei în contextul apelului F. privind punctele de drept. 20. Dispozițiile relevante ale Codului muncii român în vigoare în timpul material se citesc după cum urmează: „(1) Angajații nu pot fi respinși: ... (h) în timp ce dețin o poziție aleasă în cadrul unui organism sindical, cu excepția cazurilor în care concedierea este ordonată pentru încălcare disciplinară gravă sau repetată de către angajați; ... (2) Dispozițiile de la primul paragraf nu se aplică în cazul în care concedierea a fost ordonată din motive care decurg din reorganizarea judiciară sau falimentul angajatorului, conform legii.” (1) Reprezentanții aleși la organismele executive ale sindicatului beneficiază de protecția legii împotriva oricărei condiții, constrângeri sau limitări în exercitarea funcției lor. (2) În timpul mandatului lor și după doi ani de la încheierea mandatului lor, reprezentanții aleși la organismele executive ale sindicatului nu pot fi respinși din motive care nu privesc persoana angajatului, pentru inadecvare profesională sau pentru motive legate de exercitarea mandatului primit de la alți angajați din societate. (3) Alte măsuri de protecție a reprezentanților aleși în cadrul organismului executiv al sindicatului sunt prevăzute în legile speciale și în acordul colectiv aplicabil.” 21. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 54/2003 privind sindicatele în vigoare în perioada materială citite după cum urmează: „Constituțiile sindicatelor conțin dispoziții în ceea ce privește: ... (e) organismele lor executive, numele, metoda de alegere și înlăturare, durata mandatului și atribuțiile ...” „membrele unui sindicat cu capacitate juridică deplină și care nu au fost interzise ca pedeapsă complementară de a deține o poziție sau de a practica o profesie de natură utilizată de persoana condamnată să comite infracțiunile pot fi alese în cadrul organelor executive.” „membrele unui sindicat ales în cadrul organelor executive se beneficiază de protecția legii împotriva condițiilor, constrângerilor sau limitelor de exercitare a funcției lor.” (1) În timpul mandatului lor și timp de doi ani de la încheierea mandatului lor, reprezentanții aleși la un sindicat nu pot avea contractele lor de muncă încheiate sau modificate din motive care nu le sunt imputabile, cu excepția acordului scris al organisului colectiv executiv al sindicatului. (2) Se interzice modificarea sau terminarea contractului de muncă individual al reprezentanților aleși la organismele executive ale sindicatului și a membrilor acestora la inițiativa angajatorului din motive care privesc activitățile sindicale. (3) Dispozițiile de la primul paragraf nu se aplică celor care au fost eliminați de la pozițiile executive deținute în cadrul sindicatului pentru încălcarea dispozițiilor constituției [uniunii] sau ale legii... „(1) Revizuirea activităților financiare ale unui sindicat și a unităților sociale și financiare ale acestora este efectuată de Comitetul de audit, care funcționează în conformitate cu constituția ...” 22. Dispozițiile relevante ale constituției Sindicatului Liber Solectron în vigoare în timpul material se citesc după cum urmează: „Sindicatul organizațional include: Adunarea Generală, Consiliul Sindicatului, Biroul Permanent și Comitetul de Audit.” Adunarea Generală este cel mai înalt organ executiv al sindicatului...” „Activitățile Adunării Generale sunt organizate și gestionate de Biroul Permanent.” „Adunarea Generală are următoarele sarcini: ... aprobă competențele și raportul Comitetului de audit ...” „Consiliul Sindicatului este organismul executiv al sindicatului care are caracterul decizional și deliberativ și decide cu privire la măsurile necesare pentru aplicarea rezoluțiilor și deciziilor adoptate de Adunarea Generală ...” „Consiliul Sindicatului are următoarele sarcini: ... hotărăște cu privire la componența Comitetului de audit și a eventualelor modificări la aceasta ...” „(1) Biroul permanent este organismul executiv permanent care desfășoară gestionarea operațională a sindicatului și aplică deciziile Adunării Generale și ale Consiliului Sindicatului ...” „Comitetul de audit este organismul de control financiar al activităților economice și financiare ale sindicatului ...”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă