KONRAD v. GERMANY

Comunicat la 8 mai 2016 CINTA SECȚIUNE Cerere nr. 59549/12 Norbert Andreas KONRAD împotriva Germaniei depusă la 12 septembrie 2012 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusa încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 6 din Convenție la un proces echitabil, deoarece nici reclamantul, nici un avocat desemnat pentru el, nu au primit ocazia de a examina R.K., victima și numai martorul direct al infracțiunilor (conturile mai multe de agresiune periculoase și coerciție) Curtea Regională de Arnsberg, bazată pe declarațiile R.K., a declarat reclamantul vinovat. Întrebări către părțile interesate A fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de a examina sau a examina martori împotriva lui, în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al articolului 3 litera (d) din Convenție, în sensul că nici reclamantul, nici avocatul nu au primit ocazia, în orice etapă a procedurii, de a examina soția reclamantului R.K., singurul martor ocular al infracțiunilor pe care reclamantul a fost condamnat de Curtea Regională Arnsberg în hotărârea sa din 28 iunie 2010? În special, având în vedere principiile stabilite de Curte, în special în hotărârile sale în cazul Hümmer v. Germania (nr. 26171/07, 19 iulie 2012) și Schatschaschwili v. Germania (nr. 9154/10, ECHR 2015), (a) a existat un motiv bun pentru a admite dovezile martorului R.K., astfel cum a raportat judecătorul de investigare și, în parte, de doi ofițeri de poliție, la proces? (b) Condamnarea reclamantului a fost bazată numai sau într-o măsură decisivă sau semnificativă pe dovezile furnizate de martorul R.K.? (c) Au existat suficiente factori de contrabalanceare pentru a compensa dificultățile cauzate apărării ca urmare a faptului că nu a fost în măsură să pună în întrebări singurul martor direct al infracțiunilor în cauză? În special, ce garanții procedurale legale au fost în vigoare și operate în cazul reclamantului pentru a se asigura că procesul în ansamblu este echitabil? Ce măsuri au fost luate și ce măsuri suplimentare ar fi putut fi luate de autoritățile interne de urmărire penală și de instanța internă pentru a proteja drepturile de apărare ale reclamantului?

Communicated on 8 May 2016

FIFTH SECTION

Application no.

59549/12

Norbert Andreas

KONRAD

against Germany

lodged on 12 September 2012

SUBJECT MATTER OF the CASE

The application concerns the alleged violation of the applicant’s right under Article 6 of the Convention to a fair trial as neither the applicant nor a lawyer appointed for him were granted an opportunity to examine R.K., the victim and only direct witness of the offences (several counts of dangerous assault and coercion) the Arnsberg Regional Court, relying on R.K.’s statements, found the applicant guilty of.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has the applicant’s right to a fair trial, including a right to examine or have examined witnesses against him, under Article 6 §§ 1 and 3 (d) of the Convention, been breached in that neither the applicant nor counsel had been given an opportunity, at any stage of the proceedings, to examine the applicant’s wife R.K., the only eyewitness of the offences the applicant was convicted of by the Arnsberg Regional Court in its judgment of 28 June 2010?

2.

In particular, having regard to the principles established by the Court notably in its judgments in the cases of

Hümmer v. Germany

(no. 26171/07, 19 July 2012) and

Schatschaschwili v. Germany

([GC], no. 9154/10, ECHR

2015),

(a)

Has there been a good reason for admitting the evidence of witness R.K., as reported by the investigating judge and, in part, by two police officers, at the trial?

(b)

Was the applicant’s conviction based solely or to a decisive or significant extent on the evidence provided by witness R.K.?

(c)

Have there been sufficient counterbalancing factors to compensate for the difficulties caused to the defence as a result of the fact that it had been unable to question the only direct witness of the offences in question? In particular, which statutory procedural safeguards were in place and operated in the applicant’s case in order to ensure that the trial as a whole was fair? And what measures were taken and which additional counterbalancing measures could have been taken by the domestic prosecution authorities and by the domestic courts to safeguard the applicant’s defence rights?