BIKAS v. GERMANY

Comunicat la 21 martie 2016 CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 76607/13 Konstantinos BIKAS împotriva Germaniei depusă la 28 noiembrie 2013 OBIECTUL CAUZĂ Într-o hotărâre din 20 iulie 2012 Curtea regională de la München II a condamnat reclamantul, un național grec, de patru conturi de coerciție sexuală. Prin decizia din aceeași zi, aceasta a întrerupt procedurile în ceea ce privește o serie de acuzații suplimentare de forță sexuală, având în vedere pedeapsa pe care reclamantul trebuie să o aștepte pentru cele patru infracțiuni de care a fost ulterior considerat vinovat. Curtea a declarat în hotărârea sa că s-a convins că, în plus față de cele patru evenimente din august 2007, reclamantul a fost condamnat, au avut loc cel puțin cincizeci de evenimente similare începând cu ianuarie 2001. Apelul reclamantului privind punctele de drept împotriva hotărârii și plângerea sa la Curtea Constituțională Federală nu au fost de folos. Hotărârea acesteia din 16 mai 2013 a fost înaintata de avocatul reclamantului la 28 mai 2013. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 2 din Convenție că Curtea regională, în determinarea pedepsei sale, a luat în considerare ca element agravant infracțiuni sexuale pe care nu le-a fost considerat vinovat. [A1] Întrebarea părților A fost presupunerea de inocence, garantată de art. 6 § 2 din Convenție, respectată în acest caz? [A1] IMMARKFactsComplicațiiSfârșit Vă rugăm să nu removați

Communicated on 21 March 2016

FIFTH SECTION

Application no.

76607/13

Konstantinos

BIKAS

against Germany

lodged on 28 November 2013

SUBJECT MATTER OF the CASE

In a judgment of 20 July 2012 the Munich II Regional Court convicted the applicant, a Greek national, of four counts of sexual coercion. By a decision of the same day it had discontinued the proceedings in respect of a number of further charges of sexual coercion in view of the penalty the applicant had to expect for the four offences he was subsequently found guilty of. The court stated in its judgment that it was convinced that, in addition to the four events in August 2007 the applicant was convicted of, there had been at least fifty similar events since January 2001. It took this element into account as an aggravating factor when fixing the applicant’s sentence. The applicant’s appeal on points of law against the judgment and his complaint to the Federal Constitutional Court were to no avail. The latter court’s decision of 16 May 2013 was served on the applicant’s counsel on 28 May 2013.

The applicant complains under Article 6 § 2 of the Convention that the Regional Court, in the determination of his penalty, took into consideration as an aggravating element sexual offences which he had not been found guilty of.

[A1]

QUESTION TO THE PARTIES

Was the presumption of innocence, guaranteed by Article 6 § 2 of the Convention, respected in the present case?

[A1]

ITMARKFactsComplaintsEnd

PLEASE DO NOT REMOVE