SOMOGYI v. HUNGARY

Comunicat la 18 mai 2016 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 43411/12 Jozsef SOMOGYI împotriva Ungariei depusă la 5 iulie 2012 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă în esență la durata detenției preliminare a reclamantului. Măsura a fost ordonată de instanța competentă maghiară la 11 aprilie 2009 și a durat până la 11 iunie 2010, când reclamantul a fost în arest la domiciliu pentru perioada până la 8 iulie 2010. În ultima dată, detenția sa înainte de judecată a fost ordonată din nou și a durat până la 24 noiembrie 2010, când reclamantul a fost încă o dată în arest la domiciliu. El a fost eliberat la 6 iunie 2014. Cererea de eliberare a reclamantului nu a fost utilă, deși el a subliniat că ar fi putut începe să lucreze și să fie încă prezent la controale regulate, astfel încât instanța ar fi putut aplica măsuri mai puțin restrictive decât detenția anterioară sau arestarea domiciliară.

Reclamantul susține că instanța internă nu a furnizat motive relevante și suficiente care justifică necesitatea continuării sa detenție anterioară și a arestării domiciliare sau să evalueze în mod corespunzător aplicabilitatea măsurilor alternative. El se plânge, de asemenea, de lipsa unui remediu eficace în cadrul procedurii privind cererile sale de eliberare. El invocă art. 5 § 1 și 13 din Convenție. QUESTIONS TO ARTICOLE A fost durata detenției anterioare a reclamantului în încălcarea cerinței de „templă rezonabilă” a art. 5 § 3 din Convenție? A avut reclamantul la dispoziția sa o procedură eficace prin care ar putea contesta legalitatea detenției sale, conform prevederilor art. 5 § 4 din Convenție?

Communicated on 18 May 2016

FOURTH SECTION

Application no. 43411/12 József SOMOGYI against Hungary lodged on 5 July 2012

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns in essence the length of the applicant’s pre-trial detention. The measure was ordered by the competent Hungarian court on 11 April 2009 and it lasted until 11 June 2010, when the applicant was placed in house arrest for the period until 8 July 2010. On the latter date, his pre-trial detention was ordered again and it lasted until 24 November 2010, when the applicant was again placed in house arrest. He was released on 6 June 2014. The applicant’s applications for release were to no avail, although he pointed out that he could have started to work and still been present at regular controls, thus the court could have applied less restrictive measures than pre-trial detention or house arrest.

The applicant submits that the domestic courts failed to provide relevant and sufficient reasons justifying the necessity of his continued pre-trial detention and house arrest or to duly assess the applicability of alternative measures. He also complains about the lack of an effective remedy in the proceedings concerning his applications for release. He invokes Articles 5 § 1 and 13 of the Convention. QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Was the length of the applicant’s pre-trial detention in breach of the “reasonable time” requirement of Article 5 § 3 of the Convention? 2. Did the applicant have at his disposal an effective procedure by which he could challenge the lawfulness of his detention, as required by Article 5 § 4 of the Convention?