CtEDO 13.06.2016 Auto

AYOUB c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
13.06.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AYOUB c. FRANCE (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 13 iunie 2016 CINCEA SECȚIUNE Cerere nr. 77400/14 Serge AYOUB împotriva Franței introdusă la 10 decembrie 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, domnul Serge Ayoub, este un resortisant francez născut în 1964, rezident în Soisons. Circumstanțele din acest caz Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul a fost președinte al asociației "Association" (Association) a "Calea" și al serviciului său de ordine, "Tineretul Naționalist Revoluționar" (JNR), o asociație declarată la 3 iulie 1991, al cărei obiect a fost "Promovarea ideologiei naționaliste revoluționare" (a se vedea mai jos). La asociere și JNR-uri au fost dizolvate ca grupuri de fapt la 12 iulie 2013 (a se vedea mai jos). Anterior, la 5 iunie 2013, un tânăr în vârstă de 18 ani, C.M., membru al așa-numitei mișcări antifasciste, a găsit moartea într-o luptă între membrii mișcării sale și skinheads simpatizanți și/sau membri ai acestuia. În urma decesului lui C.M., guvernul și-a anunțat intenția de a lichida JNR-urile. La 6 iunie 2013, ministrul de interne al JNR-ului a declarat în mai multe mass-media că un grup de extrem de drept a fost în centrul acestei asasinate. La 7 iunie 2013, prim-ministrul indica, în fața Senatului, a solicitat autorităților judiciare și polițienești. (d) să studieze toate posibilitățile care vor permite, într-un fel, să se taie în bucăți, într-un mod democratic, pe baza dreptului, aceste mișcări fasciste și naziste de inspirație care aduc atingere Republicii și Franței. La 8 iunie 2013, prim-ministrul a solicitat ministrului de la O procedură de dizolvare a JNR-urilor, pe baza unor elemente anterioare și mai largi, decât bătaia în timpul căreia C.M. a găsit moartea. La 11 iunie, a declarat că o procedură similară urma să fie inițiată pentru asocierea a treia cale. Prin scrisoarea din 11 iunie 2013, reclamantul a fost informat cu privire la intenția guvernului de a dizolva asocierea și gruparea în temeiul alineatelor (2) și (6) din articolul L. 212 din Codul securității interne (CSI), care rezultă din dispozițiile Legii din 10 ianuarie 1936 privind grupurile de luptă și milițiile private (a se vedea dreptul intern relevant de mai jos). A fost invitat să prezinte observații în termen de zece zile. Prin scrisoarea din 18 iunie 2013, reclamantul l-a informat pe ministrul afacerilor interne al grupului și al asociației autodizolvare, Prin scrisoarea din data de 2 iulie 2013, ministrul de afaceri al statului a luat act de autodizolvarea asociației a treia Calea, însă l-a informat pe reclamant cu privire la intenția guvernului de a continua dizolvarea: Deși asociația a treia Calea a fost dizolvată din punct de vedere juridic, activitatea sa este continuată în condiții care permit să se constate existența unui grup de fapt care desfășoară aceleași activități. În mod similar, circumstanța pe care ați anunțat-o dizolvarea grupului de fapt JNR Nu poate stabili încetarea oricărei activități a acestuia, având în vedere caracterul obligatoriu informal al oricărui grup de fapt și la data foarte recentă a acestui anunț. Ministrul a continuat prin menționarea faptului că cererea secretarului asociației a treia Calea de evoluție a bunurilor acestei asociații dizolvate în asociația de lucru Heroes A fost prezidată de un fost membru al JNR-urilor care a afirmat că activitatea asociației și a grupului a cărui dizolvare ați anunțat-o va continua în alte forme. Ministrul a indicat reclamantului că are la dispoziție un termen de opt zile pentru a prezenta eventuale observații suplimentare. La 5 iulie 2013, avocatul reclamantului a prezentat observații în care a contestat ferm continuarea activităților asociației. Prin decretul din 12 iulie 2013, președintele Republicii pronunțând dizolvarea grupurilor de fapt considerate în primul rând ca fiind grupul de fapt Este o organizație foarte hierarhie, compusă din mai multe grade, care incită la anumite aspecte ale unei organizații militare; mai degrabă decât o ceremonie secretă a candidaților cu jurământ de supunere absolută față de șef și cărora li se înmânează un pumnal de onoare; pe care membrii Tineretului Naționalist Revoluționar o folosesc între ei pentru mântuirea nazistă ; că liderii săi recrutează bărbați hăituiți, sportivi și războinici, cooptați pentru abilitățile lor fizice și de încredere militanți; că candidații trebuie să treacă printr-o perioadă de timp În ordine strânsă, sub drapelul lor și conduita liderului lor, calificat ca general, al cărui uniform afișează un vultur ca semn distinctiv; că membrii săi sunt îngrășați cu un antrenament fizic, cultivă un aspect marțial și răspund la motto-ul Cea de-a treia cale mai are ca scop: să promoveze în Franța ideologia naționalistă revoluționară prin toate mijloacele și să coordoneze acțiunea federațiilor și grupurilor locale; întrucât, în 2010, această asociație a fost relansată prin crearea grupului de fapt ; că dl Ayoub, președintele asociației, de asemenea conduce acest grup de fapt, care împarte aceleași spații ca și mai mult decât atât, membrii "Tinerete Naționaliste Revoluționare" devin ipso facto din partea militanților "A"-ului "Calea" ; ca "Tineretul Naționalist Revoluționar" să fie însoțiți și înrămați de către și îndrumați de către cei care se adună și care protestează. ; (q) , care împart același conducător, aceleași localuri, același site internet, aceeași ideologie, aceleași reuniuni și aceleași militanți, asocierea și grupul de fapt sunt strâns interconectate și nu constituie decât o singură entitate ; de altfel, dl Ayoub, în calitatea sa de conducător al Tineretelor Naționaliste Revoluționare În cele din urmă, a recunoscut această strânsă imprimantă prin poștă la 18 iunie 2013 având în vedere faptul că asociația de Visuri (Intenția de Vis) are un bar asociativ numit ; că Localul, deschis în principal seara, este un punct de întâlnire al l ; care organizează petreceri festive acolo, în special în timpul de culori ; că aceste conferințe sunt transmise pe site-ul web, pagina de Facebook și contul Twitter al mișcării mai târziu Calea; că de la moartea [C.M.] la 5 iunie 2013 comunicarea către presa dlui Serge Ayoub pentru a apăra Tineretul Naționalist Revoluționar și să constituie astfel instrumentul propagandei lor de □ și de discriminare față de persoane, pe motiv că nu aparțin națiunii franceze; că, fără orice altă activitate, ea se confundă în ansamblul mai larg al acestor două structuri, din care constituie un mijloc material al activității lor ilicite (i) rezultă din cele de mai sus că aceste trei organizații strâns interconectate prezintă, împreună, caracterul de miliție privată în sensul articolului 2 din Codul securității interne L. 212-1 din Codul securității interne. Considerând, de asemenea, că aceste trei entități răspândesc o ideologie care încurajează ura și discriminarea față de persoane pe motiv că nu aparțin națiunii franceze și calității lor de imigranți; întrucât această ideologie se manifestă prin organizarea de reuniuni și prin comunicarea de mesaje pe site-urile internet ale ; pe cât se poate de mult se bazează pe o retorică plină de ură și războinică care cheamă la o distrugere a inamicilor lor; pe faptul că această ideologie își găsește, de altfel, originea în numeroase acte de violență care implică conducătorii acestor trei asociații; pe atât, prin propria lor activitate sau împreună, în domeniul de aplicare al articolului 6 din L. 212-1 din același cod ; că, în cele din urmă, dizolvarea lor se impune, de asemenea, pentru acest motiv La 18 iulie și 15 octombrie 2013, reclamantul a prezentat în fața Consiliului o cerere în anulare a decretului și o memorare suplimentară. În acesta, reclamantul a subliniat că autodisoluțiile erau regulate și că, prin urmare, trebuie întreruptă dizolvarea administrativă devenită superficiară față de acestea. Invocând articolele 10 și 11 din Convenție, reclamantul susținea că dizolvarea grupărilor nu răspundea nici unei nevoi sociale impertinente și că ideologia pe care o revendicau, dacă ar putea lovi sau șoca, nu ar fi asimilabilă unei discursuri de ură, în sensul jurisprudenței Curții. În cele din urmă, el a subliniat că dizolvarea era contrară articolului L. 212-1 din CSI, prin includerea punct cu punct a obiecțiunilor formulate în decret. Prin hotărârea din 30 iulie 2014, Consiliul de Stat a respins cererea reclamantului. Pe motivul întemeiat pe faptul că decretul fusese luat în necunoștință de principiul fundamental recunoscut de legile Republicii Libertății de asociere, Consiliul de Stat a reamintit că dispozițiile articolului 212-1 din CSI aveau caracter de reglementare, în lipsa ratificării ordonanței de codificare a părții legislative privind securitatea publică și în temeiul articolului 38 din Constituție (atribuirea Parlamentului în domeniul legii), de a concilia necesitatea respectării libertăților și de a proteja ordinea publică. Având în vedere motivele care ar putea conduce, sub controlul judecătorului, la dizolvare, se consideră că dispozițiile menționate anterior ale CSI răspundeau necesității de a pune capăt ordinii publice Pe de altă parte, pronunțarea unei dizolvari fiind motivată și nalizată după o dezbatere contradictorie care permite reprezentanților asociației să prezinte observații, Consiliul de Stat concluzionează că dispozițiile art. 212-1 nu aduc atingere în mod excesiv principiului libertății de asociere. Consiliul de Stat a considerat că faptul că aceste entități au fost dizolvate în mod voluntar prin decizia organelor lor de conducere nu împiedică să le privească ca grupuri de fapt, deoarece acestea nu au pus capăt imediat activității lor și că au căutat doar să scape de sancțiunile penale prevăzute în art. L. 212-1 din CSI în cazul menținerii sau reconstituirii unei asociații sau a unui grup dizolvat Aceste entități nu sunt, prin activitățile sau scrierile lor, cauzate de ură, discriminare sau violență în sensul articolului 6 din L. 212-1 din CSI JNR-urile constituiau o miliție privată în sensul articolului 212 alineatul (2) 1 CSI din cauza organizării sale ierarhice, adunate în jurul reclamantului cu ca motto-ul Calea a treia și JNR-urile erau foarte interconectate și trebuiau privite ca formați împreună o miliție privată. Decretul nu a încălcat prevederile art. 10 și 11 din Convenție. : În cazul în care dizolvarea constituie o restricție privind libertatea de exprimare, aceasta este justificată de gravitatea pericolelor pentru ordinea publică și securitatea publică care rezultă din activitățile grupurilor în cauză. Astfel, dreptul intern relevant la articolul L. 212-1 din Codul securității interne, care rezultă din Legea din 10 ianuarie 1936 privind grupurile de luptă și milițiile private, este formulat astfel. Se dizolvă, prin decret în Consiliul de Miniștri, toate asociațiile sau grupările de fapt care provoacă proteste armate pe stradă sau care prezintă, prin forma și organizarea lor militară, caracterul grupurilor de luptă sau al milițiilor private Sau care au ca scop să aducă atingere integrității teritoriului național sau să aștepte prin forța formei republicane a guvernului sau a cărei activitate tinde să dea greș măsurilor privind restabilirea legalității republicane Sau care au ca scop fie să adune indivizi care au fost condamnați de către șeful colaborării cu dușmanul, fie să detalieze această colaborare. Sau care, fie provoacă discriminare, ură sau violență împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe motive de origine sau de apartenență sau de neapropiere la etnie, națiune, rasă sau religie determinată, fie răspândesc idei sau teorii care justifică sau încurajează această discriminare, ură sau violență Sau care se angajează, pe teritoriul francez sau de pe teritoriul francez, să comită acte de terorism în Franța sau în străinătate. Menținerea sau reconstituirea unei asociații sau a unui grup dizolvat în conformitate cu prezentul articol sau organizarea acestei mențineri sau reconstituiri, precum și organizarea unui grup de luptă sunt suprimate în condițiile prevăzute în secțiunea 4 din capitolul I din titlul III din Cartea IV din Codul penal. Invocând articolele 10 și 11 din convenție, reclamantul susține că dizolvarea în litigiu este autoritară și nejustificată, deoarece asocierea a treia Calea n a fost nu o miliție privată, ci un organism care difuzează idei politice și explică faptul că toate manifestările și paradele acestui organism au fost autorizate de prefectură. El susține că dizolvarea administrativă a unei asociații autodizolvate este contrară principiului separării autorităților administrative și judiciare și contravine libertății de asociere. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Dizolvarea grupurilor de fapt În acest sens, a fost aceasta prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 11 .2 și/sau al articolului 10 Õ 2 și/sau al articolului 10 Õ 2 în sensul articolului 10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2016-06-13
0,91
GABRIAC ET JEUNESSES NATIONALISTES c. FRANCE
Communiquée le 13 juin 2016 CINQUIÈME SECTION Requête n o 34550/15 Alexandre GABRIAC et JEUNESSES NATIONALISTES contre la France introduite le 9 juillet 2015 EXPOSÉ DES FAITS Les requérants sont M. Alexandre Gabriac, ressortissant français
CtEDO 2013-11-26
0,90
A.Y. c. FRANCE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 13136/11 A.Y. contre la France La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 26 novembre 2013 en un comité composé de : Angelika Nußberger, présidente, Ganna Yudkivska, Andr
CtEDO 2024-09-09
0,90
GROUPE ANTIFASCISTE LYON ET ENVIRONS (LA GALE) c. FRANCE et 3 autres affaires
la gravité et à la récurrence, pendant plusieurs années, des actes de provocation explicite et implicite à la commission d’agissements violents imputables au groupement litigieux, et à la gravité des atteintes ainsi portées à l’ordre public
CtEDO 2016-11-15
0,90
COLONNA c. FRANCE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 4213/13 Yvan COLONNA contre la France La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 15 novembre 2016 en un comité composé de : Ganna Yudkivska, présidente, André Potocki, Sí
CtEDO 2015-12-15
0,90
J.B. c. FRANCE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 78000/12 J.B. contre la France La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 15 décembre 2015 en un comité composé de : Ganna Yudkivska, présidente, André Potocki, Síofra O’
Sursă