ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 16.06.2016 Auto

ÇETİN c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

16.06.2016

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Affaire communiquée

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

ÇETİN c. TURQUIE (CtEDO, 2016)

HUDOC · oficial

Comunicat la 16 iunie 2016 Secțiunea a doua Cerere nr. 14593/09 Mustafa çaET. El este reprezentat în fața Curții de către domnul Ü. Kendir și Kendir, avocați la Hatay. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Întrucât a suferit deja în copilărie o operație de herniorrhaphie inghinală, reclamantul s-a operat din nou din același loc la spitalul militar din Konya (la mai), la 3 martie 2005, atunci când a fost angajat sub steaguri la jandarmeria Karaman. La o dată nespecificată în martie 2005, reclamantul a fost reoperat deoarece, a doua zi după prima operație, medicii observaseră umflarea și sângerarea la nivelul herniei. Reclamantul susține că această a doua operație nu a fost înregistrată oficial la spital. Într-un raport din 11 martie 2005, consiliul medical al spitalului l-a arestat pe reclamantul bolnav pe o perioadă de o lună și jumătate pentru operațiunea sa dihrinorhaphie inghinală stângă. La 27 mai 2005, acesta s-a întors la spital și s-a plâns de dispariția testiculului stâng de la cea de-a doua operație în care, după părerea sa, medicii s-ar fi înșelat și i-ar fi luat-o din greșeală. La 29 mai 2005, reclamantul a fost spitalizat din nou. Pe baza rezultatelor tomografiei, medicii au presupus că testiculul a fost repus în cavitatea abdominală în timpul celei de-a doua operații. La o dată nespecificată, reclamantul a suferit o intervenție chirurgicală inghinală stângă pentru a verifica starea testiculului în cauză. După operație, medicii au confirmat că bucata detectată la tomografie era într-adevăr reziduul testiculului care fusese îndepărtat în timpul operației în litigiu. Conform raportului din 7 iunie 2005, întocmit de Consiliul Medical, reclamantul ar fi fost arestat din nou pentru boală pe o perioadă de o lună și jumătate, pe motiv de operațiune inghinală stânga La 22 februarie 2006, reclamantul și-a încheiat serviciul militar. La 6 mai 2006, reclamantul a depus o cerere prealabilă de despăgubire în valoare de 50 000 de lire turce (TRL) [1] pentru prejudicii materiale și 50 de lire turce. 1000 TRL pentru prejudiciul său moral, în afară de faptul că, în urma greșelilor comise în cursul acestor operațiuni, el și-a pierdut testiculul stâng. Administrația nu a răspuns, ceea ce a fost o decizie implicită de respingere. La 31 iulie 2006, reclamantul sesizează Tribunalul din Dörtyol (Hatay) cu privire la o cerere de despăgubire. Dosarul a fost transmis ulterior Înaltei Curți Administrative Militare la Ankara ( La 6 iulie 2007, la cererea Înaltei Curți, un raport de competență a fost emis de un colegiu de experți desemnat din oficiu, format din trei profesori ai Serviciului de Chirurgie General al Facultății de Medicină a Universității din Gazi d'Ankara. În acest raport, experții au încheiat astfel operația a fost pusă în aplicare după ce chirurgul i-a furnizat pacientului informații privind tratamentul bolii și posibilele complicații și după ce pacientul a acceptat totul, [chirurgii] s-au confruntat cu dificultăți în timpul operației din cauza anatomiei pacientului ; este vorba despre un fenomen obișnuit și [reclamantul] a luat o decizie corectă de a vizita un urolog după ce a văzut apariția unui hematom ca urmare a operațiunii, [nicio] neglijență sau greșeală nu este de observat în timpul operațiunilor, având în vedere că, atâta timp cât apariția hematomului consecutiv intervenției, provocată de incizia nervilor, faptul de a întâlni complicații la nivelul testiculelor au fost complicații normale. La o dată nespecificată, reclamantul a contestat raportul menționat anterior, susținând că chirurgul în cauză nu ar fi luat măsurile de precauție necesare împotriva complicațiilor, așa-numitele normale, care ar fi putut apărea în timpul și după operație. La 28 noiembrie 2007, același colegiu de experți a întocmit un raport de competență suplimentar, cu participarea unui al patrulea expert în urologie, pentru a răspunde cererii de informații suplimentare din partea Înaltei Curți cu privire la aspectele ridicate de solicitant. Existența unor sângerări postoperatorii și apariția unor sângerări care au cauzat o disfuncție gravă a anatomiei normale au făcut posibilă reintrarea testiculului stâng și atrofia ulterioară a acestuia, testiculul putând deveni, prin urmare, imposibil de identificat. ; Riscul de apariție a acestui tip de complicații la pacienții care au suferit deja o primă operație de hernie inghinală înainte de serviciul militar [a se vedea §3 de mai sus] este mai mare, având în vedere că pierderea unui singur testicul nu va avea niciun efect asupra vieții sexuale sau asupra capacității sale de a procrea. Prin Hotărârea din 27 februarie 2008, a doua La 15 octombrie 2008, aceeași formare a Înaltei Curți a respins, de asemenea, acțiunea în litigiu a reclamantului pentru nefondare și pentru conformitatea hotărârii contestate cu legea și procedura și l-a condamnat pe acesta din urmă la plata unei amenzi administrative. Invocând articolele 3 și 8 din Convenție, reclamantul își asumă responsabilitatea pentru integritatea sa fizică din cauza greșelilor comise în timpul intervențiilor chirurgicale succesive. Mai precis, el susține că chirurgul ar fi uitat să conecteze furtunul aspirator de sânge purulent în timpul primei intervenții chirurgicale, ceea ce ar fi cauzat hematomul, fiind obligat să facă o a doua operație. El susține că greșeala medicală comisă în timpul acestei prime serii de intervenții i-a fost ascunsă și că a trebuit să fie spitalizat din nou pentru a descoperi faptele. În plus, el a susținut că rana nu a fost suturată și că minimul necesar la nivelul estetic nu a fost pus în aplicare. În același sens, se plânge că a fost obligat să efectueze serviciul militar în aceleași condiții ca și un soldat sănătos, ceea ce ar fi dus la agravarea bolii sale, de care autoritățile au luat cunoștință în momentul în care s-a alăturat armatei. Întrebări cu privire la părți Dreptul la integritatea fizică a reclamantului, astfel cum a fost protejat prin articole 3 și 8 din convenție, a fost respectat în speță, având în vedere, în special, faptul că a fost obligat să efectueze serviciul militar în pofida bolii sale, în aceleași condiții ca și un soldat sănătos, și în ceea ce privește intervenția medicală, pierderea testiculului stâng și lipsa unor deformări rezonabile în ceea ce privește originea și cauza acestui fenomen, din absența cusăturii pe rana de operație, din defecțiunea presupusă a chirurgului în ceea ce privește reținerea sângelui purulent în cursul primei intervenții Guvernul este rugat să furnizeze o copie completă a dosarului medical al reclamantului de rapoarte de expertiză din 6 iulie și 28 noiembrie 2007. să treacă pentru îndeplinirea cerințelor care decurg din jurisprudența Curții în această privință (a se vedea, de exemplu, Eugenia Lazar c. România, n 32146/05, § 76-85, 16 februarie 2010, Altu

Communiquée le 16 juin 2016

DEUXIÈME SECTION

Requête n

14593/09

Mustafa ÇETİN

contre la Turquie

introduite le 5 mars 2009

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Mustafa Çetin, est un ressortissant turc né en 1984, résidant à Hatay. Il est représenté devant la Cour par M

Ü. Kendir et

Kendir, avocats à Hatay.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

Ayant déjà subi dans l’enfance une opération d’herniorrhaphie inguinale, le requérant se fit à nouveau opérer du même endroit à l’hôpital militaire de Konya («

l’hôpital

»), le 3 mars 2005, cette fois-ci lorsqu’il s’était engagé sous les drapeaux auprès de la gendarmerie de Karaman.

À une date non précisée courant mars 2005, le requérant fut réopéré car, le lendemain de la première opération, les médecins avaient observé un gonflement et un saignement au niveau de la hernie. Le requérant avance que cette deuxième opération ne fut pas officiellement enregistrée à l’hôpital.

Par un rapport du 11 mars 2005 le conseil médical de l’hôpital mit le requérant en arrêt maladie pour une durée d’un mois et demi pour son «

opération d’herniorrhaphie inguinale gauche

».

Le 27 mai 2005, celui-ci retourna à l’hôpital, se plaignant de la disparition de son testicule gauche depuis la deuxième opération chirurgicale au cours de laquelle, selon lui, les médecins se seraient trompés et le lui auraient enlevé par mégarde.

Le 29 mai 2005, le requérant fut hospitalisé à nouveau. Se fondant sur les résultats du scanner, les médecins présumèrent que le testicule était remonté dans la cavité abdominale au cours de la deuxième opération. À une date non précisée, le requérant subit une chirurgie d’exploration inguinale gauche pour vérifier l’état du testicule en question. Après l’opération, les médecins confirmèrent que le morceau détecté au scanner était effectivement le résidu du testicule qui avait été enlevé pendant l’opération litigieuse.

Selon le rapport du 7 juin 2005, dressé par le conseil médical, le requérant aurait de nouveau été mis en arrêt maladie pour une durée d’un mois et demi, au motif «

d’opération d’exploration inguinale gauche

». Celui-ci quitta l’hôpital à cette même date.

Le 22 février 2006, le requérant termina son service militaire.

Le 6 mai 2006, le requérant forma une demande préalable d’indemnisation d’un montant de 50

000 livres turques (TRL)

[1]

pour le préjudice matériel et de 50

000 TRL au titre de son préjudice moral, soutenant qu’à la suite des fautes commises au fil de ces opérations, il avait perdu son testicule gauche. L’administration ne répondit pas, ce qui valait décision implicite de rejet.

Le 31 juillet 2006, le requérant saisit alors le tribunal d’instance de Dörtyol (Hatay) d’une demande d’indemnisation. Le dossier fut transmis par la suite à la Haute Cour administrative militaire à Ankara («

la Haute Cour

»), compétente

ratione personae

Le 6 juillet 2007, à la demande de la Haute Cour, un rapport d’expertise fut rendu par un collège d’experts désignés d’office, formé de trois professeurs du service de chirurgie générale de la faculté de médecine de l’Université de Gazi d’Ankara. Dans ce rapport, les experts conclurent ainsi

l’opération avait été mise en œuvre après que le chirurgien eut fourni au patient les informations sur le traitement de sa maladie et sur les complications envisageables, et après que le patient avait tout accepté, [les chirurgiens] avaient rencontré des difficultés pendant l’opération en raison de l’anatomie du patient

; il s’agissait d’un phénomène habituel et [le requérant] avait pris une juste décision en se rendant chez un urologue après avoir vu l’apparition d’un hématome suite à l’opération, [aucune] négligence ou faute n’est à observer lors des opérations, vu que, tant l’apparition de l’hématome consécutif à l’intervention, provoqué par l’incision des nerfs, que le fait de rencontrer des complications au niveau des testicules étaient des complications normales.

À une date non précisée, le requérant contesta le rapport susvisé arguant de ce que le chirurgien en question n’aurait pas pris les précautions nécessaires contre les complications, dites normales, qui risquaient d’apparaître durant et après l’opération.

Le 28 novembre 2007, un rapport d’expertise complémentaire fut établi par le même collège d’experts, avec la participation d’un quatrième expert en urologie, afin de répondre à la demande d’informations supplémentaires de la Haute Cour à propos des points soulevés par le requérant. Selon ce rapport

(...) la présence d’adhérences et l’apparition de saignements postopératoires qui ont causé un dysfonctionnement grave de l’anatomie normale ont pu rendre possible la remontée du testicule gauche ainsi que son atrophie subséquente, le testicule a pu, de ce fait, devenir inidentifiable

; le risque de rencontrer ce type de complication chez le patient qui a déjà subi une première opération d’hernie inguinale avant son service militaire [voir paragraphe 3 ci-dessus] est plus élevé, sachant que la perte d’un seul testicule n’aura pas d’effet sur sa vie sexuelle ni d’ailleurs sur sa capacité de procréer.

Par un arrêt du 27 février 2008, la 2

ème

chambre de la Haute Cour débouta le requérant de toutes ses demandes.

Le 15 octobre 2008, la même formation de la Haute Cour rejeta également le recours en rectification d’arrêt du requérant pour défaut de fondement et pour conformité de l’arrêt contesté à la loi et à la procédure et condamna ce dernier au paiement d’une amende administrative.

GRIEFS

Invoquant les articles 3 et 8 de la Convention, le requérant dénonce l’atteinte portée à son intégrité physique du fait des fautes commises lors des interventions chirurgicales successives. Plus précisément, il prétend que le chirurgien aurait oublié de brancher le tuyau aspirateur du sang purulent au cours de la première intervention, ce qui aurait causé l’hématome, l’obligeant à subir une deuxième opération. Il avance que la faute médicale commise lors de cette première série d’interventions lui était dissimulée, et qu’il a dû se faire hospitaliser à nouveau afin de découvrir les faits. Il allègue, par ailleurs, que la plaie opératoire n’avait pas été suturée et que le minimum nécessaire au niveau esthétique n’avait pas été mis en œuvre.

Il se plaint, à ce même titre, d’avoir été obligé d’effectuer le service militaire dans les mêmes conditions qu’un soldat en bonne santé, ce qui aurait eu pour conséquence d’aggraver sa maladie, dont les autorités avaient pris connaissance au moment où il avait rejoint l’armée.