Comunicat la 30 iunie 2016 Secțiunea a doua Cerere nr. 62299/09 S.A. împotriva Turciei introdusă la 12 noiembrie 2009 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, domnul S.A., este un resortisant turc născut în 1963 și rezident în Eskișehir. El este reprezentat în fața Curții de către domnul Günayd Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: la 12 septembrie 2003, fiul reclamantului A.A., în vârstă de 11 ani, a fost supus unei circumvenții la spitalul civil din Eskișehir ( În timpul acestei operații, penisul copilului a fost tăiat mai mult decât trebuia și după intervenție, glanda a fost lipită sub pielea cicatrizării. Din piesele spătarului reiese că operația a fost efectuată fără ca spitalul să fi întocmit un dosar medical în numele copilului. Un raport, neoficial, întocmit la 24 octombrie 2003 de medicul H.S. conține următoarele informații Jai examinat A.A. care a suferit circumcizie în litigiu. A.A. este un copil obez. circumcizia pe acest tip de copil poate fi dificil și poate crea probleme. La persoanele obeze, penisul este acoperit de țesutul adipos (masa grasă). Prin urmare, precipiul da.A.A. a fost tăiat mai mult decât de obicei. Cicatricea care a avut loc în partea din față a ghindei, acesta din urmă și penisul au fost acoperite cu piele. Acest lucru nu a afectat funcțiile penisului. Aceaceasta este doar o eroare estetică și o nouă operație circumcizie ar permite pacientului să-și recapete sănătatea. La 10 decembrie 2003, Institutul Medico-legal al Eskișehir a prezentat un raport întocmit de medicul B.U. Acesta a precizat că, în timpul examinării efectuate asupra fiului reclamantului, pulpa a fost umflată, umflată și a existat hiperemie pe organul genital. Potrivit acestui medic la nivelul organelor a fost infectat după operație și blocarea penisului sub piele a fost cauzată de obezitatea pacientului. Din înscrisurile din dosar reiese că, la 16 decembrie 2003, Parchetul din Eskișehir a respins plângerea reclamantului. La o dată nespecificată, tribunalul din Kütahya a respins opoziția formulată împotriva acestui refuz. Cu toate acestea, o anchetă administrativă internă a fost declanșată de către Ecuadorul din Eskișehir. În acest raport, inspectorul desemnat de prefectură a precizat, printre altele, că singura dovadă materială referitoare la acest caz a fost raportul neoficial din 24 octombrie 2003, întocmit de medicul H.S. El precizează că, chiar dacă Acest medic a menționat o greșeală comisă în timpul circumciziei, acest lucru s-ar fi putut întâmpla independent de orice greșeală din cauza obezității copilului. De asemenea, el adaugă că același medic a examinat copilul după operație în care a constatat că problema a fost doar estetică și ar fi putut fi reparată printr-o a doua operație, dar că reclamantul a refuzat să-și refacă fiul. Astfel, inspectorul l-a sfătuit pe prefect să nu acorde autorizația de a da în judecată personalul medical pus în discuție. Printr-o decizie din aceeași zi, grefierul d. Eskișehir a respins cererea de autorizație de a da în judecată personalul spitalului. La 28 iulie 2004, reclamantul a depus o cerere prealabilă de despăgubire la administrație. 10. La 20 august 2004, administrația a respins revendicările reclamantului. 11. În acest sens, la 13 septembrie 2004, reclamantul a sesizat instanța administrativă d Într-un raport întocmit la 15 iunie 2005, experții din institut au ajuns la concluzia că nu s-a făcut nicio greșeală în ceea ce privește intervenția chirurgicală, precizând că motivul blocării penisului sub piele era obezitatea fiului reclamantului. În acest raport, se menționează, printre altele, că operația a fost efectuată fără a fi stabilit un dosar medical de către personalul spitalului 14. La 21 septembrie 2005, reclamantul a contestat raportul .. care precizează că a fost posibil să se observe, chiar și cu ochiul liber, că penisul nu a avut pur și simplu mai mult ghindă, deoarece a fost tăiat în timpul circumciziei. El a solicitat o nouă expertiză. 15. Prin hotărârea sa din 9 noiembrie 2005, tribunalul administrativ d. Eskișehir s-a bazat pe concluziile raportului institutului medico-legal și a respins cererea reclamantului, pentru absența unei erori de serviciu imputabil administrației. 16. La 30 ianuarie 2006, reclamantul s-a ocupat în fața Consiliului de Stat. 17. La 19 martie 2008, Consiliul de Stat a respins pretențiile reclamantului și a confirmat hotărârea de primă instanță. 18. La 3 aprilie 2009, aceeași formare a respins acțiunea în litigiul pronunțat. Această decizie a fost notificată reclamantului la 18 mai 2009. GRIEF 19. Invocând art. 12 din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a integrității fizice a fiului său din cauza complicațiilor ulterioare Operațiuni de care suferă acesta din urmă, în special prin faptul că greșeala comisă în timpul intervenției chirurgicale laxe ar fi privat de capacitatea sa de a procrea, prin urmare, să întemeieze o familie; în plus, el susține că respingerea pretențiilor sale de către instanțele interne a dus la încălcarea articolului 6. Având în vedere dreptul fiului reclamantului de a-și respecta integritatea fizică și psihică, art. 8 din convenție a fost respectat în speță, având în vedere obligațiile pozitive care revin statului în această privință (a se vedea în special Trocellier c. Franța (dec.), nr. 757/72/01, § 4, Codarcea c. România, n 31675/04, § 105, 2 iunie 2009) În această privință, există un cadru de reglementare care impune instituțiilor de sănătate să adopte măsuri adecvate pentru a asigura protecția bolnavilor lor? În acest caz, această reglementare a fost respectată, în măsura în care nici un dosar medical referitor la operațiunea suferită de fiul reclamantului nu pare să fi fost deschis de către spitalul care a fost tratat Guvernul este rugat să furnizeze copii complete ale oricărui document medical care indică operațiunea suferită de fiul reclamantului, precum și raportul întocmit de serviciul de consultanță medicală al facultății de medicină a Universității din Osmangazi, raportul întocmit la 24 octombrie 2003 de medicul Hüseyin Seçgin. Este posibil ca cerințele procedurale care decurg din art. 8 să fi fost respectate în speță? În special, ce greutate se poate acorda refuzului instanțelor interne d mai ui să primească cererea reclamantului de a obține o contracompetență (a se vedea, printre altele, Mantovanelli c. Franța, 18 martie 1997, §§ 33-36, Recuperarea hotărârilor și a deciziilor 1997 II, Cottin c. Belgia 48386/99, § 26, 2 iunie 2005, Eugenia Lazar c. România, n 32146/05, § 76-85, 16 februarie 2010) Guvernul este rugat să furnizeze dosarul privind procedura penală în fața tribunalului din Ecuador și continuarea acestuia, precum și decizia instanței judecătorești din Kütahya. [1] ianuarie 2005, cartea turcească (TRY), care înlocuiește vechea carte turcească (TRL), a intrat în vigoare. 1 TRY valorează un milion TRL.
Communiquée le 30 juin 2016
Requête n
o
62299/09
S.A.
contre la Turquie
introduite le 12 novembre 2009
Le requérant, Monsieur S.A., est un ressortissant turc né en 1963 et résidant à Eskișehir. Il est représenté devant la Cour par M
e
N.
Günaydın, avocat à Eskișehir.
Les circonstances de l’espèce
1.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
2.
Le 12 septembre 2003, le fils du requérant A.A., âgé de onze ans, subit une circoncision à l’hôpital civil d’Eskișehir («
l’hôpital
»). Au cours de cette opération, le pénis de l’enfant fut incisé plus que ce qu’il ne fallait et après l’intervention, le gland se trouva collé sous la peau de cicatrisation. Il ressort des pièces du dossier que l’opération fut effectuée sans que l’hôpital ait établi un dossier médical au nom de l’enfant.
3.
Un rapport, non officiel, rédigé le 24 octobre 2003 par le médecin H.S. contient les informations suivantes
:
«
J’ai examiné A.A. qui a subi la circoncision litigieuse. A.A. est un enfant obèse. La circoncision sur ce type d’enfant peut être difficile et peut créer des problèmes. Chez les personnes obèses, le pénis est couvert par le tissu adipeux (la masse grasse). Par conséquent, le prépuce d’A.A. a été incisé plus que d’habitude. La cicatrisation ayant eu lieu à l’avant du gland, ce dernier et le pénis se sont trouvés recouverts de peau. Cela n’a nullement affecté les fonctions du pénis. Il ne s’agit que d’une erreur purement esthétique et une nouvelle opération de circoncision permettrait au patient de recouvrer la santé.
»
4.
Le 10 décembre 2003, l’Institut médico-légal d’Eskișehir rendit un rapport établi par
le médecin B.U. Celui-ci précisa que lors de l’examen effectué sur le fils du requérant, le prépuce était gonflé, œdémateux et il y avait une hyperémie sur l’organe génital. Selon ce médecin l’organe était infecté après l’opération et le blocage du pénis en dessous de la peau était dû à l’obésité du patient.
5.
Il ressort des pièces du dossier que le 16 décembre 2003, le parquet d’Eskișehir rendit un non-lieu concernant la plainte portée par le requérant. L’ordonnance de non-lieu fait référence à un rapport rendu par le service d’urologie de la faculté de médecine de l’Université d’Osmangazi, mais ce document est manquant.
6.
À une date non précisée, la cour d’assises de Kütahya rejeta l’opposition formée contre ce non-lieu.
7.
Toutefois, une enquête administrative disciplinaire interne fut déclenchée par la préfecture d’Eskișehir. Dans cette perspective, le 18
mars 2004, un rapport d’examen préliminaire fut versé au dossier. Dans ce rapport, l’inspecteur désigné par la préfecture précisa, entre autres, que la seule preuve matérielle concernant cette affaire était le rapport non officiel du 24 octobre 2003, établi par le médecin H.S. Il précise que, même si
ce médecin avait mentionné une faute commise lors de la circoncision, ce phénomène aurait pu se produire indépendamment de toute faute en raison de l’obésité de l’enfant. Il ajoute par ailleurs que le même médecin avait examiné l’enfant après l’opération constatant que le problème était seulement esthétique et aurait pu être réparé par une deuxième opération, mais que le requérant avait refusé de faire réopérer son fils. Ainsi, l’inspecteur avisa le préfet de ne pas donner l’autorisation de poursuivre le personnel de santé mis en cause.
8.
Par une décision du même jour, la préfecture d’Eskișehir rejeta la demande d’autorisation de poursuivre le personnel de l’hôpital.
9.
Le 28 juillet 2004, le requérant introduisit une demande préalable en indemnisation auprès de l’administration.
10.
Le 20 août 2004, l’administration rejeta les prétentions du requérant.
11.
Sur ce, le 13 septembre 2004, le requérant saisit le tribunal administratif d’Eskișehir et réclama 68
000 livres turques (TRL)
[1]
pour le préjudice matériel et 30
000 TRL au titre du préjudice moral faisant valoir la perte de fonction de l’organe génital de son fils.
12.
Le 1
er
mars 2005, le tribunal administratif ordonna une expertise auprès de l’Institut médicolégal.
13.
Par un rapport rendu le 15 juin 2005, les experts de l’Institut conclurent à l’absence de faute concernant l’opération chirurgicale, précisant que la raison du blocage du pénis sous la peau était l’obésité du fils du requérant. Dans ce rapport, il est, entre autres, indiqué que l’opération avait été effectuée sans qu’un dossier médical ait été établi par le personnel de l’hôpital.
14.
Le 21 septembre 2005, le requérant contesta le rapport susvisé précisant qu’il était possible de remarquer, même à l’œil nu, que le pénis n’avait tout simplement plus de gland, car incisé lors de la circoncision. Il demanda une nouvelle expertise.
15.
Par son jugement du 9 novembre 2005, le tribunal administratif d’Eskișehir se fonda sur les conclusions du rapport de l’institut médicolégal et rejeta la demande du requérant, pour absence de faute de service imputable à l’administration.
16.
Le 30 janvier 2006, le requérant se pourvut devant le Conseil d’État.
17.
Le 19 mars 2008, le Conseil d’État rejeta les prétentions du requérant et confirma le jugement de première instance.
18.
Le 3 avril 2009, la même formation rejeta le recours en rectification d’arrêt. Cette décision fut notifiée au requérant le 18 mai 2009.
GRIEF
19.
Invoquant l’article 12 de la Convention, le requérant se plaint d’une atteinte à l’intégrité physique de son fils en raison des complications post
‑
opératoires dont souffre ce dernier, notamment en ce que la faute commise lors de l’intervention l’aurait privé de sa capacité de procréer donc de fonder une famille. Il argue, en outre, que le rejet de ses prétentions par les juridictions internes a emporté violation de l’article 6.
1.
Eu égard au droit du fils du requérant au respect de son intégrité physique et psychique, l’article 8 de la Convention a-t-il été respecté en l’espèce, au vu des obligations positives qui incombent à l’État en la matière (voir, notamment,
Trocellier c. France
(déc.), n
o
75725/01, § 4,
Codarcea c.
Roumanie
, n
o
31675/04, § 105, 2 juin 2009)
?
À cet égard, y a-t-il un cadre réglementaire imposant aux établissements de santé l’adoption de mesures propres à assurer la protection de leurs malades
? Dans l’affirmative, cette réglementation a-t-elle été respectée, dans la mesure où aucun dossier médical portant sur l’opération subie par le fils du requérant ne semble avoir été ouvert par l’hôpital l’ayant pris en charge
?
Le Gouvernement est prié de fournir les copies intégrales de tout document médical faisant état de l’opération subie par le fils du requérant ainsi que
:
-
du rapport établi par le service d’urologie de la faculté de médecine de l’Université d’Osmangazi,
-
du rapport établi le 24 octobre 2003 par le médecin Hüseyin Seçgin.
2.
Les exigences procédurales découlant de l’article 8 peuvent-elles passer pour avoir été respectées en l’espèce
? En particulier, quel poids peut
‑
on accorder au refus des juridictions internes d’accueillir la demande du requérant tendant à obtenir une contre-expertise (voir, parmi tant d’autres,
Mantovanelli c. France
, 18 mars 1997, §§ 33 à 36,
Recueil des arrêts et décisions
1997
‑
II,
Cottin c. Belgique
,
n
o
48386/99, § 26, 2
juin 2005,
Eugenia Lazăr c. Roumanie
, n
o
32146/05, §§ 76 à 85, 16
février 2010)
?
Le Gouvernement est prié de fournir le dossier portant sur la procédure pénale devant le parquet d’Eskișehir et la suite qui y est donnée, ainsi que la décision de la cour d’assises de Kütahya.
[1]
.
Le 1
er
janvier 2005, la livre turque (TRY), qui remplace l’ancienne livre turque (TRL), est entrée en vigueur. 1 TRY vaut un million TRL.