IVASHCHENKO v. UKRAINE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
IVASHCHENKO v. UKRAINE (CtEDO, 2016)
A cincea secțiune DECIZIE nr. 18453/09 Olga Maksimovna IVASHCHENKO împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (a cincea secțiunea), care așeză la 21 iunie 2016 în calitate de comitet compus din: André Potocki, președinte, Ganna Yudkivska, Siofra O’Leary, judecători și Milan Blaško, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 18 martie 2009, având în vedere decizia de a restabili cererea la lista sa de cauze din 24 noiembrie 2015, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat la 22 ianuarie 2016, care solicită Curții să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, Olga Maksimovna Ivashchenko, este un național ucrainean, care s-a născut în 1925 și trăiește în Andreyevo-Ivanovo, Ucraina. Guvernul ucrainean („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Faptele și plângerile în acest caz au fost rezumate în decizia Curții Ivashchenko v. Ucraina (dec.) nr. 18453/09, 24 noiembrie 2015). Prin scrisoarea din 22 ianuarie 2016, guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație în vederea soluționării chestiunilor legate de cerere. „Eu, Irena Koval, agent interimar al Guvernului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că Guvernul Ucrainei recunoaște plângerile reclamantei cu privire la nepagarea satisfacției juste în temeiul hotărârii Curții în cazul „Nikolay Dmitriyevich MIKHAYLENKO și 33 de alte cereri împotriva Ucrainei” (denumită în continuare „Decizia nr. 24986/06, 14 decembrie 2010) și propune să plătească ex-gratie doamnei Olga Maksimovna Ivashchenko, pentru a rezolva chestiunea ridicată de cauza menționată mai sus, pe care se petrece înaintea Curții Europene a Drepturilor Omului, 465 euro (4 sute șase cinci) plus dobânzi simple pe suma de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, plus trei puncte procentuale, pentru perioada cuprinsă între 14 martie 2011 și data de decontare, pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitant. Această sumă va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 4 aprilie 2016, Curtea a primit o scrisoare din partea reclamantului care a indicat că a fost de acord cu termenii declarației guvernului. Curtea ia act de acordul expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern și consideră că părțile au ajuns astfel la o soluție prietenoasă. Este convins că soluția se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 12 iulie 2016. Președintele adjunct al grefierului Milan Blaško André Potocki