DURSUN ALIYEV v. AZERBAIJAN

Comunicat la 23 iunie 2016 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 20216/14 Dursun ALIYEV împotriva Azerbaidjanului depusă la 21 februarie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Dursun Aliyev, este un național azerbaidjan născut în 1961 și trăiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de către dl Süleymanov, un avocat practicant în Baku. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost un ofițer de poliție operațională care lucrează în departamentul de anchetă penală al șasei diviziuni a Oficiului de Poliție de District Binagadi („BDPO”). La 5 iulie 2011, la aproximativ 14.00. un anumit F.G., o persoană cunoscută de reclamant ca informator de poliție utilizat în cazurile de droguri, a venit la biroul reclamantului și a intrat în camera sa. Unul dintre colegii reclamantului, B.B., a lucrat, de asemenea, în camera. Potrivit reclamantului, F.G. a cerut niște droguri și reclamantul i-a spus să plece. F.G. Apoi a scos niște marijuana din buzunar și a cerut permisiunea să fumeze în cameră. Reclamantul i-a cerut din nou să plece și s-a dus spre ușă să-l deschidă. În acel moment, trei ofițeri ai Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne („GDCOC”), împreună cu adjunctul șef și un ofițer de poliție al șasei diviziuni a BDPO, au deschis ușa și au intrat în cameră. Doi martori, M.A. și D.G, au însoțit ofițerii de poliție. Potrivit reclamantului, M.A. și D.G. au fost, de asemenea, informatori de poliție. În timpul anchetei preliminare M.A. a admis că el a fost un informator plătit al poliției. Ofițerii au căutat camera reclamantului. Un pachet conținând 0,7 grame de marijuana a fost găsit în biroul reclamantului și confiscat. F.G. a dat un alt pachet care conține 1,3 grame de marijuana poliției, declarând că l-a cumpărat de la reclamant pentru 20 de manate azerbaiyane (AZN, aproximativ 17 euro (EUR). F.G. a declarat că atunci când poliția a intrat în cameră, reclamantul a aruncat banii din fereastră. Banii au fost descoperiți mai târziu în curtea din spatele biroului, dar originalii acestor bancnote nu au fost niciodată produse înaintea instanțelor. Reclamantul a fost arestat și dus la GDCOC, unde se presupune că a fost tratat rău și a trebuit să facă declarații parțial auto-incriminante care indică că nu a vândut drogurile F.G., dar le-a dat gratuit. Reclamantul nu a fost autorizat să păstreze serviciile unui avocat al propriului său alegere la primul interogatoriu de către poliție. El a fost furnizat cu un avocat desemnat de stat fără consimțământul său. Potrivit reclamantului, avocatul desemnat de stat nu a fost prezent în timpul interogatoriului; el pur și simplu a semnat dosarul de interviu. În plus, statul Avocatul desemnat nu a fost prezent în nicio altă etapă a procedurii timp de două luni și, din acest motiv, a fost eliminat din proceduri de către Procuratura. La 5 iulie 2011 au fost inițiate proceduri penale împotriva reclamantului și la 6 iulie 2011 a fost transferată procurorului pentru investigații suplimentare. La 7 iulie 2011, reclamantul a fost acuzat de traficul de droguri în conformitate cu art. 234 din Codul Penal. În aceeași zi, Tribunalul districtual Binagadi a ordonat detenția în așteptarea procesului. La 7 iulie 2011, reclamantul a depus o cerere de anchetă privind presupusele maltraturi de către poliție. Solicitarea a fost acceptată de instanță și trimisă la Procuratura. La 9 iulie 2011, el a fost transferat de la GDCOC la un centru de detenție al Ministerului Justiției. La admiterea la centrul de detenție, el a fost verificat de patru membri ai personalului, inclusiv un medic. În cadrul acestei examinări, au fost găsite mai multe vânătăi pe organismul său. La 20 octombrie 2011, Oficiul Procurorului a refuzat să deschidă o procedură penală în ceea ce privește presupusele nedreptăți care indică faptul că severitatea vânătăilor nu a fost suficientă pentru a confirma plângerile. La 13 octombrie 2011, reclamantul a fost acuzat de o altă infracțiune (abuzul autorității oficiale) în temeiul articolului 309 din Codul Penal. La 5 iunie 2012, Curtea de District Binagadi a declarat reclamantul vinovat în temeiul articolului 234 și nu vinovat în temeiul articolului 309. Acesta l-a condamnat la doi ani și la o lună de închisoare, suspendat timp de un an și șase luni. Condamnarea reclamantului s-a bazat în principal pe dovezile obținute ca urmare a operațiunii de poliție, în special drogurile care se presupune vândute de către reclamant și livrate de F.G. la poliție; drogurile găsite pe biroul reclamantului în timpul căutării; bani (date F.G. de către poliție înainte de operațiune) presupus aruncat din fereastra de către reclamant și găsit în curtea din spatele biroului; declarațiile parțial incriminatoare ale reclamantului la ancheta preliminară a fost făcută sub presiune; declarațiile F.G., M.A., D.G., informatorii de poliție care desfășoară operațiunea. La audiere B.B. au declarat că nu a văzut nicio vânzare și achiziție de droguri. Reclamantul a apelat împotriva acestei hotărâri, susținând în principal că acuzațiile împotriva acestuia au fost fabricate și că a fost condamnat pe baza probelor plantate. Curtea de Apel Baku și Curtea Supremă au susținut hotărârea la 11 februarie și, respectiv, 4 septembrie 2013. În baza articolului 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge că procedura penală internă nu a fost corectă. În special, se plânge că acuzațiile împotriva lui au fost fabricate și că a fost condamnat pe baza unor dovezi plantate, pe care nu le-a avut o oportunitate eficace de a contesta. Reclamantul plânge, în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al articolului 3 litera (c) din Convenție, că dreptul său la asistență juridică a fost încălcat. În conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul a avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva acestuia? În special, au fost procedurile în ansamblul său, inclusiv modul în care dovezile au fost luate și utilizate în cadrul procedurii, corecte? A fost reclamantul capabil să se apere prin asistența juridică a propriei sale alegeri, în conformitate cu art. 6 §§ §§ § 1 și 3 litera (c) din Convenție? Reprezentarea sa juridică de către avocatul desemnat de stat nu a fost în conformitate cu cerințele de reprezentare juridică eficace, în conformitate cu art. 6 §§ §§ § și 3 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ ) din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la cazul reclamantului.

Communicated on 23 June 2016

FIFTH SECTION

Application no. 20216/14

Dursun ALIYEV

against Azerbaijan

lodged on 21 February 2014

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Dursun Aliyev, is an Azerbaijani national who was born in 1961 and lives in Baku. He is represented before the Court by Mr

J.

Süleymanov, a lawyer practising in Baku.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

The applicant was an operative police officer working in the criminal investigation department of the sixth division of the Binagadi District Police Office (“the BDPO”).

On 5 July 2011 at about 2 p.m. a certain F.G., a person known to the applicant as a police informer used in drugs cases, came to the applicant’s office and entered his room. One of the applicant’s colleagues, B.B., was also working in the room. According to the applicant, F.G. asked for some drugs and the applicant told him to go away. F.G. then took out some marijuana from his pocket and asked for permission to smoke it inside the room. The applicant again asked him to leave and went towards the door to open it. At that moment three officers of the General Directorate for Combating Organised Crime under the Ministry of Internal Affairs (“the GDCOC”) together with the deputy chief and a police officer of the sixth division of the BDPO opened the door and entered the room. Two witnesses, M.A. and D.G, accompanied the police officers. According to the applicant, M.A. and D.G. were also police informers. During the pre-trial investigation M.A. admitted that he was a paid informer of the police.

The officers searched the applicant’s room. A package containing 0.7

grams of marijuana was allegedly found in the applicant’s desk and seized. F.G. gave another package containing 1.3 grams of marijuana to the police stating that he had bought it from the applicant for 20 Azerbaijani manats (AZN, approximately 17 euros (EUR)). F.G. stated that when the police had entered the room, the applicant had thrown the money out of the window. The money was allegedly found later in the yard behind the office, but originals of those banknotes were never produced before the courts.

The applicant was arrested and taken to the GDCOC, where he was allegedly ill-treated and he had to make partly self-incriminating statements indicating that he had not sold the drugs to F.G. but had given them to him free of charge. The applicant was not allowed to retain the services of a lawyer of his own choosing at the first questioning by the police. He was provided with a state-appointed lawyer without his consent. According to the applicant, the state-appointed lawyer was not present during the questioning; he merely signed the interview record. Moreover, the state

‑

appointed lawyer was not present at any further stages of the proceedings for two months and for this reason was removed from the proceedings by the Prosecutor’s Office.

On 5 July 2011 criminal proceedings were instituted against the applicant and on 6 July 2011 the case was transferred to the Prosecutor’s Office for further investigation. On 7 July 2011 the applicant was charged with drug dealing under Article 234 of the Criminal Code. On the same day the Binagadi District Court ordered his detention pending trial.

On 7 July 2011 the applicant lodged an application for investigation of alleged ill-treatment by the police. The application was accepted by the court and sent to the Prosecutor’s Office.

On 9 July 2011 he was transferred from the GDCOC to a detention facility of the Ministry of Justice. On admission to the detention facility, he was checked by four staff members, including a doctor. During this examination, several bruises were found on his body.

On 20 October 2011 the Prosecutor’s Office refused to open a criminal case in respect of the alleged ill-treatment indicating that the severity of the bruises was not enough to confirm the complaints. The applicant did not challenge this decision before the courts.

On 13 October 2011 the applicant was charged with another criminal offence (abuse of official authority) under Article 309 of the Criminal Code.

On 5 June 2012 the Binagadi District Court found the applicant guilty under Article 234 and not guilty under Article 309. It sentenced him to two years and one month’s imprisonment, suspended for one year and six months.

The applicant’s conviction was mainly based on the evidence obtained as a result of the police operation, in particular the drugs allegedly sold by the applicant and handed over by F.G. to the police; the drugs found on the applicant’s desk during the search; the money (given to F.G. by the police prior to the operation) allegedly thrown out of the window by the applicant and found in the yard behind the office; the applicant’s partly incriminating statements at pre-trial investigation allegedly made under duress; the statements of F.G., M.A., D.G., the police informers carrying out the operation. At the hearing B.B. stated that he hadn’t seen any sale and purchase of drugs.

The applicant appealed against that judgment, mainly arguing that the charges against him had been fabricated and that he had been convicted on the basis of planted evidence.

The Baku Court of Appeal and the Supreme Court upheld the judgment on 11 February and 4 September 2013 respectively.

COMPLAINTS

Relying on Article 6 § 1 of the Convention, the applicant complains that the domestic criminal proceedings were not fair. In particular, he complains that the charges against him were fabricated and that he was convicted on the basis of planted evidence, which he did not have an effective opportunity to challenge.

The applicant complains, under Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention, that his right to legal assistance was breached.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, were the proceedings as a whole, including the way in which the evidence was taken and used in the proceedings, fair?

2.

Was the applicant able to defend himself through legal assistance of his own choosing, as required by Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention? Did his legal representation by the State-appointed lawyer fall short of the requirements of effective legal representation, contrary to Article 6 §§ 1 and

3 (c) of the Convention?

3.

The Government are requested to submit copies of all the relevant documents concerning the applicant’s case.