BILAN v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BILAN v. CROATIA (CtEDO, 2016)
Comunicat la 28 iunie 2016 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 57860/14 Vedrana BILAN împotriva Croației depusă la 7 august 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Vedrana Bilan, este un național croat născut în 1949 și trăiește în Split. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl Medak, un avocat care practică în Split. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un public notar. În extensivă corespondență cu Asociația Notarilor, ea a criticat puternic membrii consiliului său administrativ și președintelui său, acuzându-i de nedreptate. În reacția acesteia, președintele Asociației Notariale a avertizat reclamantul cu privire la comportamentul ei de mai multe ori, în scris. Un dosar al acestor avertismente a fost înscris în dosarul ei personal deținut de Asociația Notariale. Încercările reclamantului de a solicita revizuirea judiciară a acestor avertismente au eșuat deoarece Curtea Administrativă a declarat acțiunea ei inadmisibilă. Această instanță și Curtea Constituțională au considerat că, în timp ce legea Notarilor prevede într-adevăr revizuirea judiciară a oricărei hotărâri care stabilesc drepturile sau obligațiile unui notar, avertismentele în cauză nu se referă sau nu afectează în niciun fel aceste drepturi sau obligații. Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că refuzul autorităților judiciare de a auzi cazul ei cu privire la fondurile constituie refuzul de acces la instanță. Ea se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 10, luat singur și coroborat cu art. 13 din Convenție, că avertismentele în cauză au încălcat libertatea ei de exprimare și că nu are un remediu eficient pentru a-l proteja. A existat vreo interferență cu libertatea de exprimare a reclamantului, în special cu dreptul ei de a transmite informații și idei, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost că interferența prevăzută de lege și necesară în temeiul articolului 10 § 2?