Dubinin împotriva Belgiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 74903/13 Igor DUBIN împotriva Belgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 30 iunie 2016 într-un comitet compus din Nebojša Vučinić, președinte, Valeriu Gritco, Stephanie Morou-Vikström, judecători, și din Hasan Bakrcć, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererile sus-menționate depuse la 18 noiembrie 2013, După ce a intenționat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ pe reclamant, dl Igor Dubinin, este un cetățean estonian născut în 1976 și a fost reținut la închisoarea din mai târziu în momentul introducerii cererii sale.

Plângerile pe care reclamantul le-a tras din art. 3 din Convenție (condiții de detenție necorespunzătoare) au fost comunicate guvernului belgian ( În cazul în care, în urma unei cereri din partea unui stat membru de a-și prezenta observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora, părțile au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate părții reclamante, la adresa sa la închisoarea din statul membru în cauză, care a fost invitată să își prezinte cererile de satisfacție echitabilă. Această scrisoare a fost trimisă Curții cu mențiunea că nu primește/mai primește scrisoarea la adresa indicată de către guvern, care a fost informată de către guvern.

că reclamantul fusese eliberat la 14 ianuarie 2014, Curtea a trimis reclamantului adresa sa în Estonia, recomandând cu confirmare de primire, corespondența sa anterioară și i-a acordat un nou termen pentru depunerea cererilor sale de satisfacție echitabilă. Această din urmă scrisoare, primită la 21 decembrie 2015 În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. Pe de altă parte, în lipsa unor circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenție și a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) in fine Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Făcut în franceză și comunicat în scris la 21 iulie 2016.

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 74903/13 Igor DUBININ contre la Belgique La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 30 juin 2016 en un comité composé de : Nebojša Vučinić, président, Valeriu Grițco, Stéphanie Mourou-Vikström, juges, et de Hasan Bakırcı, greffier adjoint de section, Vu les requêtes susmentionnées introduites le 18 novembre 2013, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M Igor Dubinin, est un ressortissant estonien né en 1976 et était détenu à la prison d’Anvers lors de l’introduction de sa requête. Les griefs que le requérant tirait de l’article 3 de la Convention (mauvaises conditions de détention) ont été communiqués au gouvernement belge (« le Gouvernement ») qui a soumis des observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci.

Ces observations ont été adressées à la partie requérante, à son adresse à la prison d’Anvers, qui a été invitée à présenter ses demandes de satisfaction équitable. Ce courrier fut renvoyé à la Cour avec la mention « ne reçoit pas/plus le courrier à l’adresse indiquée ». Informée par le Gouvernement que le requérant avait été libéré le 14 janvier 2014, la Cour renvoya au requérant à son adresse en Estonie en recommandé avec accusé de réception, sa correspondance antérieure et lui accorda un nouveau délai pour soumettre ses demandes de satisfaction équitable. Ce dernier courrier, réceptionné le 21 décembre 2015 – preuve en est l’avis de réception de la Poste estonienne – ne reçut aucune suite et fut renvoyé à la Cour portant la mention « non réclamé ». EN DROIT À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir la requête (article 37 § 1 a) de la Convention).

Par ailleurs, en l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine . Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Fait en français puis communiqué par écrit le 21 juillet 2016. Hasan Bakırcı Nebojša Vučinić Greffier adjoint Président