CtEDO 23.08.2016 Auto

ZUISENS SA c. SUISSE

RESPONDENT
CHE
HOTĂRÂRE
23.08.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ZUISENS SA c. SUISSE (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 53377/11 ZUISENS SA împotriva Elveției Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 23 august 2016 într-o cameră compusă din Luis López Guerra, președinte, Helena Jäderblom, Helen Keller, Johannes Silvis, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, Pere Pastor Vilanova, judecători și Fatoș Arac Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 29 iulie 2011, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentei, Zuiens SA, era o societate anonimă înregistrată în Registrul Comerțului din Cantonul Geneva și al cărei sediu se afla la Chesen A fost reprezentată în fața Curții de către primar, avocat la Lausanne. Guvernul elvețian a fost reprezentat de agentul său, F. Schürmann, din cadrul Oficiului Federal al Justiției. Prin hotărârea din 26 noiembrie 2012, Tribunalul de Primă Instanță de la Geneva a pronunțat falimentul societății Zuisens SA. La 8 decembrie 2014, domnul Robert Chen, unul dintre creditorii societății Zuisens SA a fost autorizat de către Oficiul pentru falimente al Republicii și Cantonul de Geneva să mențină prezenta cerere depusă de societatea respectivă. Procedura de lichidare a dus la eliminarea societății Zuiens SA din registrul comerțului la 13 februarie 2015. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, societatea reclamantă se plângea de durata procedurii civile privind executarea unui contract; procedura în primă instanță a durat 14 ani și 5 luni. După o încercare nereușită de a soluționa problema printr-o soluționare amiabilă, la 4 martie 2015, guvernul a trimis Curții o declarație unilaterală în care recunoștea în mod explicit că cerințele care decurg din art. 6 alin. (1) din Convenție privind termenul rezonabil pentru o procedură civilă nu au fost respectate în cazul recurentei. De asemenea, acesta s-a oferit să plătească recurentei despăgubiri pentru prejudiciul moral și a invitat Curtea să șteargă cererea privind rolul în temeiul articolului 37 din convenție. Prin scrisoarea din 14 aprilie 2015, avocatul reclamantului, acționând în numele și în numele societății Zuisens SA, a declarat că nu este satisfăcut de termenii declarației unilaterale. Prin scrisoarea din aceeași zi, a adus la cunoștința Curții, de asemenea, punerea în faliment a societății reclamante și dorința domnului Chen de a continua procedura în fața acesteia. La 3 și 17 septembrie 2015, guvernul și avocatul reclamantei și-au prezentat observațiile suplimentare cu privire la acest aspect. Guvernul a susținut că autorizația făcută domnului Chen de a continua judecata în fața Curții a Uniunii Europene a fost mai valabilă. (a) din Convenție, guvernul a încheiat ca aceasta să fie declarată inadmisibilă. 2015 conform căreia autorizația acordată domnului Chen de a continua cererea în fața sa nu putea fi valabilă decât până la sfârșitul procedurii de faliment, iar societatea reclamantă a fost radiată din registrul comerțului în februarie 2015. Curtea observă în primul rând că dl Chen este un creditor al societății și nu unul dintre proprietarii sau acționarii săi. El își tragea dreptul de a menține cererea în fața Curții numai din autorizația care i-a fost acordată de către Oficiul pentru falimente La 8 decembrie 2014, așa cum a ridicat guvernul, această autorizație nu putea fi valabilă decât atâta timp cât procedura de lichidare era în desfășurare, și anume atâta timp cât societatea exista. Prin urmare, începând cu 13 februarie 2015, domnul Chen nu mai poate acționa în mod valabil în fața Curții. 13. În plus, având în vedere că nici proprietarul, nici un acționar al societății Zuisens SA nu poate pretinde că este victima unei încălcări a propriilor drepturi (a se vedea mutatis mutandis Glas Nadejda EOOD și Anatoli Elenkov c. Bulgaria, nr. 14134/02, § 40, 11 octombrie 2007 Noov c. Rusia (dec.), nr. 30877/02, 20 octombrie 2005 F. Santos, Lda. și Fachadas c. Portugalia (dec.), nr. 49020/99, CEDH 2000-X; și Ankarcrona c. Suedia (dec.), nr 35178/97, CEDO 2000-VI). 14. Prin urmare, cererea inadmisibilă ar trebui declarată ca fiind incompatibilă rațională personae cu Convenția, în aplicarea articolului 35 alineatele (3) și (4) din aceasta. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Făcută în franceză și apoi comunicat în scris la 15 septembrie 2016. Fatoș Arachi Luis López Guerra Grefier adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă