Zoidze împotriva Georgiei

Zoidze v. Georgia, cererea nr. 34989/12

Reclamantul și familia sa ocupase o parcela agricolă de teren de măsurare a anului 1900 mp în satul Gonio (Khelvachauri District) din 1991. La 28 ianuarie 2007 Comisia de recunoaștere a proprietăților a emis, după studierea cererii sale și a documentelor justificative, un certificat de proprietate care confirmă drepturile de proprietate ale reclamantului asupra parcela respectivă. Certificatul de proprietate a comis o greșeală în primul nume al reclamantului. Astfel, la 10 mai 2010, Comisia a emis un certificat de proprietate modificat, pe baza căruia Registrul Public a înregistrat în numele reclamantului în cauză, la 1 iunie 2010. 5 La 9 noiembrie 2010, Comisia Khelvachauri de recunoaștere a proprietăților a inițiat proceduri administrative în vederea revizuirii licenței deciziilor de recunoaștere a proprietăților pe care le-a luat în trecut. Ca bază pentru procesul de revizuire a servit o cerere a Agenției Naționale de Preservare a patrimoniului cultural, conform căreia procesul de privatizare în regiune a fost desfășurat în ignoranță cu privire la legislația care reglementează statutul și regimul teritoriilor protejate. Prin decizia din 3 decembrie 2010, Comisia de recunoaștere a proprietăților a revocat titlul de proprietate al reclamantului. În total, a luat 271 decizii de revocare în acea zi. Principala linie de raționament a fost că parcelele în cauză au constituit o parte a muzeului arheologic-arhitectural desemnat-reserva Gonio Apsarus. La 24 februarie 2011, Curtea de District Khelvachauri a confirmat decizia de revocare. Acesta a concluzionat că parcela de teren alocat reclamantului nu a fost în posesia sa legală. În plus, a constituit o parte a unei zone protejate în temeiul Legii privind patrimoniul cultural. Prin urmare, recunoașterea proprietății reclamantului a fost ab initio incorect.

Curtea de Apel Kutaisi a susținut hotărârea de primă instanță la 10 Mai 2011. Curtea a decis că decizia de recunoaștere a proprietăților a fost luată fără o evaluare cuprinzătoare a tuturor faptelor relevante pentru acest caz. În special, Comisia a lăsat neexaminate principalele caracteristici ale parcelei în cauză. De asemenea, legislația relevantă privind protecția patrimoniului cultural a fost ignorată. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2011, Curtea Supremă a Georgiei a respins recursul reclamantului cu privire la punctele de drept ca fiind inadmisibil. 2. Beridze c. Georgia, cererea nr. 34998/12

Prin decizia din 24 martie 2008, Comisia de recunoaștere a proprietății Khelvachauri a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei parcele de terenuri de 2300 m mp în satul Gonio. La 2 aprilie 2008, Registrul Civil a înregistrat parcela în numele reclamantului.

La 3 decembrie 2010, Comisia de recunoaștere a proprietăților Khelvachauri a revocat titlul de proprietate al reclamantului. La 9 martie 2011, Curtea de District Khelvachauri a confirmat decizia de revocare. Curtea a făcut trimitere la Legea privind patrimoniul cultural, care prevede că posesia, utilizarea și eliminarea terenurilor deținute de stat, printre altele Zona protejată arheologică este permisă numai cu acordul prealabil al Ministerului Culturii. De asemenea, a concluzionat că reclamantul nu a depus documente care să dovedească posesia legală a parcelei în cauză. Faptul ocupării arbitrare a terenului nu a fost, de asemenea, dovedit.

Hotărârea a fost susținută prin recurs de către Curtea de Apel Kutaisi la 10 iunie 2011 printr-o decizie din 1 februarie 2012 Curtea Supremă Georgia a respins recursul reclamantului în privința punctelor de drept ca fiind inadmisibil. 3. Veliadze c. Georgia, cerere nr. 35038/12

Reclamantul ocupa și cultiva o parcelă de teren de stat de 2540 m mp în satul Gonio în temeiul unui acord de închiriere din 1999. La 15 ianuarie 2008, Comisia de recunoaștere a proprietăților, după ce a studiat cererea și documentele justificative ale reclamantului, și-a recunoscut drepturile de proprietate asupra parcela respectivă. În ianuarie 2008, reclamantul acționând pe baza certificatului de proprietate emis de Comisie, înregistrat la Registrul Public în numele său.

La 3 decembrie 2010, Comisia Khelvachauri de recunoaștere a proprietăților a revocat titlul de proprietate al reclamantului.

La 15 februarie 2011, Curtea de District Khelvachauri a confirmat revocarea dreptului de proprietate al reclamantului. Curtea a concluzionat că cererea inițială a reclamantului de recunoaștere a dreptului de proprietate a acestuia nu a fost susținută de documentele necesare. La 19 mai 2011, Curtea de Apel Kutaisi a susținut hotărârea instanței de primă instanță. Noiembrie 2011 Curtea Supremă a Georgiei a respins un recurs de către reclamant cu privire la punctele de drept ca fiind inadmisibil. 4. Javakhishvili și alții c. Georgia, cerere nr. 57437/12

Potrivit reclamanților (a se vedea lista adăugată), ei ocupau și cultivau diferite parcele agricole de teren în Gonio timp de ani. În diferite momente în 2008 Comisia Khelvachauri de recunoaștere a proprietăților, după studierea cererilor și documentelor justificative, a recunoscut drepturile lor de proprietate asupra parcelelor în cauză. La 3 decembrie 2010, titlurile lor de proprietate au fost revocate.

La 28 aprilie 2011, Curtea de district Khelvachauri a susținut revocarea drepturilor de proprietate ale reclamanților.Decizia a fost confirmată în continuare de Curtea de Apel Kutaisi la 10 octombrie 2011. Avocatul privind punctele de drept a fost respins de Curtea Supremă a Georgiei ca inadmisibil la 29 februarie 2012. 5. Dumbadze v. Georgia, cerere nr. 61414/12

Reclamantul ocupa o parcelă de teren de stat care măsoară 2.944 m mp în satul Gonio în conformitate cu un acord de închiriere din 1991. Ea cultiva plot și plătea toate taxele conexe. Se pare din dosarul că reclamantul a construit, de asemenea, o casă mică de lemn care măsoară 52,52 m mp acolo.

La 4 mai 2009, Comisia de recunoaștere a proprietăților Khelvachauri, după ce a studiat cererea reclamantului și documentele justificative, și-a recunoscut drepturile de proprietate asupra parcelei în cauză. Reclamantul a fost furnizat un certificat de proprietate pe baza căruia, la 17 august 2009, a înregistrat la Registrul Public în numele ei.

Validitatea titlului de proprietate al reclamantului a fost confirmată în contextul unui litigiu familial privat de către Curtea de Apel Kutaisi și Curtea Supremă a Georgiei la 28 aprilie și, respectiv, 29 decembrie 2010.

Între timp, prin decizia din 3 decembrie 2010, Comisia de recunoaștere a proprietăților Khelvachauri a revocat drepturile de proprietate ale reclamantului.Decizia a fost susținută de Curtea de district Khelvachauri la 16 iunie 2011. Acesta a concluzionat că examinarea inițială a cererii reclamantului a fost superficială a Comisiei și că reclamantul nu a demonstrat că, într-adevăr, ocupa în mod ilegal parcela respectivă. În plus, instanța a remarcat că, în orice caz, privatizarea parcelei în cauză, care a constituit o parte a zonei de resort desemnate, ar fi trebuit să fie coordonată cu agențiile publice relevante.

La 28 octombrie 2011, Curtea de Apel Kutaisi a confirmat decizia de revocare. Prin decizia din 2 mai 2012, Curtea Supremă a Georgiei a respins recursul reclamantului cu privire la punctele de drept ca fiind inadmisibil. Legea și practica interne relevante 1. Constituția Georgiei 23. art. 21 din Constituția Georgiei a recunoscut inviolabilitatea dreptului de a deține și a moșteni proprietatea. Alineatul 2 din articol prevede că dreptul la proprietate poate fi limitat pentru nevoile sociale presante în cazurile determinate și în conformitate cu procedura prevăzută de lege. Alineatul 3 prevede în continuare că: „Deprivarea proprietăților pentru nevoile sociale presante este permisă în circumstanțe determinate în mod expres prin lege, pe baza unei hotărâri judiciare sau în cazuri urgente prevăzute de o lege organică, cu condiția ca o compensare prealabilă, completă și echitabilă să fie efectuată. Compensarea este scutită de orice taxe și taxe.” 2. Legea privind recunoașterea drepturilor de proprietate a parcelelor de teren în posesie (utilizare) de către persoane fizice și juridice (Legea de recunoaștere a anului 2007)

În conformitate cu art. 1 din Legea de recunoaștere, scopul legii este de a recunoaște drepturile de proprietate a parcelelor de teren de stat în posesie legală (utilizare) sau arbitrar ocupate de persoane fizice sau juridice. Cele mai relevante dispoziții ale Legii de recunoaștere, în vigoare la momentul material, se citesc după cum urmează: art. 2 - Definirea termenilor „Dimensiunile utilizate în prezenta Lege au următorul sens: a) terenul deținut legal - un pachet de teren agricol sau neagricol de stat cu sau fără clădiri (construite, în construcții sau distruse) pentru care o persoană fizică a dobândit dreptul de posesie legală înainte de intrarea în vigoare a prezentei Legi; b) terenuri utilizate – o parcelă de teren neagricol de stat cu sau fără clădiri (construite, în construcții sau distruse), în ceea ce privește care o persoană fizică sau juridică sau orice altă structură organizațională prevăzută de lege a dobândit dreptul de utilizare înainte de 12 noiembrie 1998 ... c) terenuri ocupate arbitrar – o parcela agricolă sau neagricolă de stat cu sau fără clădiri (construite, în construcții sau distruse), care a fost ocupată arbitrar de o persoană fizică sau juridică ... înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, și care, la momentul în care a fost făcută o cerere de recunoaștere a drepturilor de proprietate nu a fost eliminată de stat ...” art. 3 – Domeniul de aplicare al Legii „... 2. Nu se recunosc drepturile de proprietate în ceea ce privește următoarele parcele agricole sau non-agricole deținute de stat de teren: a) rute de transport bovine/animale ... c) teritoriu protejat d) parcuri de recreere, parcuri de pădure, păduri publice și alte e) monumente istorice, culturale, naturale sau religioase f) parcele de teren pentru uz public (pătrat, stradă, trecere, drum, paviment, bancnote) și locuri de recreere (parc, parc de păduri, grădină publică, alee, teritoriu protejat) ...” art. 4 – Organismul competent să recunoască drepturile de proprietate „1. Autoritatea de a recunoaște drepturile de proprietate în ceea ce privește posedarea sau utilizarea legală, precum și parcele de teren ocupate arbitrar intră în competența organismului reprezentativ relevant al autorității locale; competența este exercitată prin intermediul unei comisii. Comisia își exercită funcțiile în conformitate cu procedura administrativă oficială prevăzută în capitolul VII din Codul Administrativ General și în conformitate cu legea actuală ...” art. 5 – Regula privind recunoașterea drepturilor de proprietate în ceea ce privește posedarea legală sau utilizată, precum și terenul ocupat arbitrar „1. O cerere scrisă trebuie depusă comisionului de către o parte interesată ca bază pentru examinarea unei cereri de recunoaștere a drepturilor de proprietate în ceea ce privește posedarea legală sau utilizarea, precum și terenurile ocupate arbitrar. (2) În timp ce examinează o cerere de recunoaștere a drepturilor de proprietate în ceea ce privește terenul ocupat arbitrar, se evaluează conformitatea sa cu condițiile de planificare a zonei-territoriale și planul strategic de distribuție a terenurilor. (3) Partea interesată prezintă în sprijinul solicitării sale de recunoaștere a drepturilor de proprietate în ceea ce privește posesia legală sau folosirea legii, precum și parcela ocupată arbitrar de teren: a) un document care dovedește posesia legală, utilizarea sau ocuparea arbitrară a terenului sau o declarație martoră a acestuia; b) un plan cadastral de teren; c) informații relevante pentru stabilirea costului recunoașterii drepturilor de proprietate; e) copii ale documentelor de identificare ale părții interesate ... Dacă o cerere a unei părți interesate de recunoaștere a drepturilor de proprietate în ceea ce privește terenurile deținute în mod legal îndeplinește integral sau parțial condițiile prezentei legi, comisia ... va lua o decizie privind recunoașterea drepturilor de proprietate în ceea ce privește terenurile deținute legal în întregime sau în parte, și va emite un certificat de drepturi de proprietate și un plan cadastral certificat ... În cazul în care o cerere a unei părți interesate de recunoaștere a drepturilor de proprietate asupra unei parcele de teren în uz sau ocupate arbitrar îndeplinește în întregime sau în parte condițiile prezentei legi, comisia trimite părții interesate notificare scrisă cu privire la costul recunoașterii ... Dacă partea interesată plătește costul recunoașterii drepturilor de proprietate ... Comisia va lua o decizie de recunoaștere integrală sau parțial a dreptului de proprietate și va emite un certificat de drepturi de proprietate și un plan cadastral certificat ... 7. În cazul în care cererea unei părți interesate de recunoaștere a dreptului la proprietate nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege, sau în cazul în care documentele care susțin cererea nu dovedesc faptul de posesie legală, de utilizare sau de ocupare arbitrară ... comisia va lua o decizie scrisă respingând recunoașterea drepturilor de proprietate. 3. Ordinul Președintelui nr. 525 „În conformitate cu Regulamentul de recunoaștere a drepturilor de proprietate asupra terenurilor în posesie (utilizare) de către persoane fizice și juridice și aprobarea Formei de Certificat privind drepturile de proprietate”.

Ordinul prezidențial adoptat la 15 septembrie 2007 detaliază procedura și condițiile pentru recunoașterea drepturilor de proprietate în ceea ce privește terenurile agricole și non-agricole deținute de stat. Acesta prevede compoziția și autoritatea comisioanelor de recunoaștere a proprietăților, listează documentele care ar trebui prezentate în sprijinul cererilor de recunoaștere, prevede termenele relevante, și așa mai departe. 4. Raportul anual al Defensorului public al Georgiei

Partele relevante ale Raportului anual 2011 de către Defensorul public al Georgiei sunt următoarele: Recunoașterea drepturilor de proprietate ... Pe parcursul perioadei de raportare din 2011, Defensorul public al Georgiei a observat o serie de cazuri în care organismele autorizate să recunoască drepturile de proprietate au anulat deciziile luate în ceea ce privește recunoașterea dreptului de proprietate a unei parcele de teren ocupate arbitrar de stat, neglijarea cerințelor stabilite de lege și refuzarea injustifică a dreptului de proprietate ... Revocarea ilegală a deciziilor privind recunoașterea drepturilor de proprietate Pe parcursul perioadei de raportare 2011, Defensorul public al Georgiei a stabilit cazuri de încălcare a drepturilor de proprietate a 271 de cetățeni de către Comisia pentru recunoașterea drepturilor de proprietate la Adunarea Municipală Khelvachauri (Sakrebulo)”. COMPLAINTE

Reclamanții se plâng că revocarea drepturilor lor de proprietate a fost încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1. Întrebări aduse părților au existat o interferență cu bucuria pașnică a bunurilor reclamanților, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În special, reclamanții au fost privați de parcele lor de teren în interesul public și în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Privarea a fost necesară într-o societate democratică? În special, având în vedere că reclamanții nu au avut nicio compensație pentru terenul în cauză, le-a impus o sarcină individuală excesivă (a se vedea, de exemplu, Rysovsky c. Ucraina , nr. 29979/04, §§ 69-71, 20 octombrie 2011)? Apendicele nr. Cerere nr. Lodged on Solicitant Data nașterii Reședinței reprezentată de 34989/12 08/05/2012 Noshrevan ZOIDZE 12/05/1962 Batumi Shota JIBLADZE 34998/12 08/05/2012 Akaki BERIDZE 10/01/1963 Batumi Shota JIBLADZE 35038/12 08/05/2012 Bezhan VELIADZE 20/08/1973 Gonio Shota JIBLADZE 57437/12 27/08/2012 Rusudan JAVAKHISHVILI 13/12/1956 Batumi Eter KAKABADZE 09/09/1960 Batumi Zaza KARTSIVADZE 20/01/1975 Batumi Gulpinaz KIDZINIZE 10/08/1935 Batumi Lado MZHAVANADZE 15/06/1942 Batumi 61414/12 30/08/2012 Natela DUMBADZE Batumi Shota JIBLADZE

The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

In 2007 a major reform began concerning land privatisation in Georgia. On 11 July 2007 the Parliament of Georgia adopted a Law on Recognition of Property Rights to Plots of Land Possessed (Used) by Physical and Legal Persons (“the Recognition Act of 2007”). The purpose of the Recognition Act was to establish a procedure for formal recognition of ownership rights in respect of land. It envisaged three possibilities for legalising ownership rights over land: lawful land ownership, lawful land use, and arbitrary occupation of the land. Practical implementation of this Act was facilitated by the Order of the President No. 525 “On the Rule of Recognition of Property Rights over Land in Possession (Use) by physical and legal persons and Approval of the Form of Certificate on Ownership Rights” issued on 15 September 2007. According to the Presidential Order Property Recognition Commissions were established at local self ‑ government bodies and were tasked with the examination of ownership recognition applications from physical and legal persons. 1. Zoidze v. Georgia, application no. 34989/12

The applicant and his family had been occupying an agricultural plot of land measuring 1900 sq. m in the village of Gonio (Khelvachauri District) since 1991. On 28 January 2007 the Property Recognition Commission issued, after studying his request and the supporting documents, a property certificate confirming the applicant’s ownership rights over the plot concerned. The property certificate made a mistake in the first name of the applicant. Thus, on 10 May 2010 the Commission issued an amended property certificate, on the basis of which the Public Registry registered the plot concerned in the applicant’s name on 1 June 2010. 5 On 9 November 2010 the Khelvachauri Property Recognition Commission initiated administrative proceedings with a view to reviewing the lawfulness of property recognition decisions it had taken in the past. As a basis for the review process served a request of the National Agency of Cultural heritage Preservation, according to which the process of privatisation in the region had been conducted in ignorance of the legislation regulating the status and regime of protected territories.

By a decision of 3 December 2010 the Property Recognition Commission revoked the applicant’s property title. In total it took 271 revocation decisions on that day. Its main line of reasoning was that the plots concerned formed a part of the designated archaeological-architectural museum-reserve of Gonio Apsarus.

On 24 February 2011 the Khelvachauri District Court confirmed the revocation decision. The latter concluded that the plot of land allocated to the applicant had not been in his lawful possession. Furthermore, it had formed a part of a zone protected under the Law on Cultural Heritage. Hence, the recognition of the applicant’s ownership was ab initio wrongful.

The Kutaisi Court of Appeal upheld the first-instance decision on 10 May 2011. The court ruled that the property recognition decision had been made without comprehensive assessment of all the facts relevant to the case. In particular, the Commission had left unexamined the main characteristics of the plot concerned. Also the relevant legislation concerning the protection of cultural heritage had been overlooked.

By a decision of 30 November 2011 the Supreme Court of Georgia dismissed the appeal of the applicant on points of law as inadmissible. 2. Beridze v. Georgia, application no. 34998/12

By a decision of 24 March 2008 the Khelvachauri Property Recognition Commission recognised the applicant’s ownership right over a plot of land measuring 2300 sq. m in the village of Gonio. On 2 April 2008 the Civil Registry registered the plot concerned in the name of the applicant.

On 3 December 2010 the Khelvachauri Property Recognition Commission revoked the applicant’s property title. On 9 March 2011 the Khelvachauri District Court confirmed the revocation decision. The court referred to the Law on Cultural Heritage which states that the possession, use and disposal of state-owned land in inter alia archaeologically protected zone is allowed only with the prior agreement of the Ministry of Culture. It further concluded that the applicant had failed to submit documents proving his lawful possession of the plot concerned. The fact of arbitrary occupying the land had also not been proven.

The decision was upheld on appeal by the Kutaisi Court of Appeal on 10 June 2011. By a decision of 1 February 2012 the Supreme Court of Georgia dismissed the appeal of the applicant on points of law as inadmissible. 3. Veliadze v. Georgia, application no. 35038/12

The applicant had been occupying and cultivating a State-owned plot of land measuring 2540 sq. m. in the village of Gonio under a lease agreement since 1999. On 15 January 2008 the Property Recognition Commission, after studying the applicant’s request and supporting documents, recognised his property rights over the plot concerned. On 21 January 2008 the applicant acting on the basis of the property certificate issued by the Commission, registered with the Public Registry the plot in his name.

On 3 December 2010 the Khelvachauri Property Recognition Commission revoked the applicant’s property title.

On 15 February 2011 the Khelvachauri District Court confirmed the revocation of the applicant’s property right. The court concluded that the applicant’s initial application for the recognition of his ownership right had not been supported by the required documents. On 19 May 2011 the Kutaisi Court of Appeal upheld the first-instance court decision. By a decision of 16 November 2011 the Supreme Court of Georgia dismissed an appeal by the applicant on points of law as inadmissible. 4. Javakhishvili and Others v. Georgia, application no. 57437/12

According to the applicants (see the appended list), they were occupying and cultivating various agricultural plots of land in Gonio for years. At various times in 2008 the Khelvachauri Property Recognition Commission, after studying their requests and supporting documents, recognised their property rights over the plots concerned. On 3 December 2010 their property titles were revoked.

On 28 April 2011 the Khelvachauri District Court upheld the revocation of the applicants’ ownership rights. The decision was further confirmed by the Kutaisi Court of Appeal on 10 October 2011. The appeal of the applicants on points of law was rejected by the Supreme Court of Georgia as inadmissible on 29 February 2012. 5. Dumbadze v. Georgia, application no. 61414/12

The applicant was occupying a State-owned plot of land measuring 2,944 sq. m in the village of Gonio under a lease agreement since 1991. She was cultivating the plot and was paying all related taxes. It appears from the case file that the applicant also built a small wooden house measuring 52,52 sq. m there.

On 4 May 2009 the Khelvachauri Property Recognition Commission, after studying the applicant’s request and supporting documents, recognised her ownership rights to the plot concerned. The applicant was provided with a property certificate on the basis of which on 17 August 2009 she registered with the Public Registry the plot concerned in her name.

The validity of the applicant’s property title was confirmed in the context of a private family dispute by the Kutaisi Court of Appeal and the Supreme Court of Georgia on 28 April and 29 December 2010 respectively.

In the meantime, by a decision of 3 December 2010 the Khelvachauri Property Recognition Commission revoked the applicant’s ownership rights. The decision was upheld by the Khelvachauri District Court on 16 June 2011. The latter concluded that the Commission’s initial examination of the applicant’s request had been superficial and that the applicant had failed to show that she had indeed been unlawfully occupying the plot in question. The court further noted that in any event the privatisation of the plot concerned, which formed a part of the designated resort zone, should have been coordinated with the relevant public agencies.

On 28 October 2011 the Kutaisi Court of Appeal confirmed the revocation decision. By a decision of 2 May 2012 the Supreme Court of Georgia dismissed the appeal of the applicant on points of law as inadmissible. B. Relevant domestic law and practice 1. The Constitution of Georgia

Article 21 of the Constitution of Georgia recognised the inviolability of the right to own and inherit property. Paragraph 2 of the Article states that the right to property may be restricted for pressing social needs in cases determined and in accordance with the procedure prescribed by law. Paragraph 3 further provides that: “Deprivation of property for pressing social needs shall be permissible in circumstances expressly determined by law, on the basis of a court decision or in urgent cases provided for by an organic law, provided that prior, full and fair compensation is made. The compensation shall be exempted from any taxes and fees.” 2. The Law on Recognition of Property Rights to Plots of Land in Possession (Use) by Physical and Legal Persons (Recognition Act of 2007)

According to Article 1 of the Recognition Act the purpose of the law is to recognise property rights to State-owned plots of land in lawful possession (use) or arbitrarily occupied by physical or legal persons. The most relevant provisions of the Recognition Act, as in force at the material time, read as follows: Article 2 - Definition of terms “The terms used in this Law shall have the following meaning: a) lawfully possessed land - a State-owned agricultural or non-agricultural plot of land with or without buildings (built, under construction, or destroyed) for which a physical person has acquired the right of lawful possession before the entry into force of this Law; b) used land – a State-owned non-agricultural plot of land with or without buildings (built, under construction, or destroyed), with respect to which a physical or legal person, or any other organisational structure provided for by law has acquired the right of use before 12 November 1998 ... c) arbitrarily occupied land – a State-owned agricultural or non-agricultural plot of land with or without buildings (built, under construction or destroyed), which was arbitrarily occupied by a physical or legal person ... before the entry into force of this Law, and which at the time a request was made for the recognition of ownership rights has not been disposed of by the State ...” Article 3 – Scope of the Law “... 2. No property rights shall be recognised with respect to the following State-owned agricultural or non-agricultural plots of land: a) cattle/animal transportation routes ... c) protected territory d) recreation parks, forest-parks, public squares and other e) historical, cultural, natural or worship-religious monuments f) plots of land for public use (square, street, passage, road, pavement, embankment) and recreational places (park, woodland park, public garden, alley, protected territory) ...” Article 4 – The body competent to recognise property rights “1. The authority to recognise property rights with respect to lawfully possessed or used as well as arbitrarily occupied plots of land falls within the competence of the relevant representative body of local self-government; the competence is exercised via a commission. The commission exercises its functions in line with the formal administrative procedure provided for in Chapter VII of the General Administrative Code and in accordance with the current Law ...” Article 5 – The Rule on recognition of ownership rights with respect to lawfully possessed or used as well as arbitrarily occupied land “1. A written application must be submitted to the commission by an interested party as a basis for examination of a request for the recognition of property rights with respect to lawfully possessed or used as well as arbitrarily occupied land. 2. While examining a request for the recognition of property rights with respect to the arbitrarily occupied land, its conformity with the conditions of area-territorial planning and strategic plan for land distribution shall be assessed. 3. The interested party shall submit in support of his or her request for the recognition of property rights with respect to lawfully possessed or used as well as arbitrarily occupied plot of land the following: a) a document proving the lawful possession, usage or arbitrary occupation of the land or a witness statement thereto; b) a cadastral plan of the plot of land; c) information relevant to the establishment of the cost of the recognition of property rights; e) copies of the identification documents of the interested party ... 5. If a request by an interested party for the recognition of property rights with respect to lawfully possessed land meets in its entirety or partially the conditions of the present law, the commission ... will take a decision on the recognition of property rights in respect of the lawfully possessed land in full or in part, and will issue a property rights certificate and a certified cadastral plan ... 6. If a request by an interested party for the recognition of property rights to a plot of land in use or arbitrarily occupied meets in full or in part the conditions of the present law, the commission shall send to the interested party written notification concerning the cost of the recognition ... If the interested party pays the cost of the recognition of property rights ... the commission will take a decision recognising the property right in full or in part and will issue a property rights certificate and a certified cadastral plan ... 7. If the request of an interested party for the recognition of the right to property does not meet the conditions provided for by this law, or if the documents in support of the application fail to prove the fact of lawful possession, use or arbitrary occupation ... the commission will take a written decision rejecting the recognition of property rights. 3. Order of the President No. 525 “On the Rule of Recognition of Property Rights over Land in Possession (Use) by physical and legal persons and Approval of the Form of Certificate on Ownership Rights”.

The Presidential Order which was adopted on 15 September 2007 details the procedure and conditions for the recognition of ownership rights in respect of State-owned agricultural and non-agricultural land. It provides for the composition and authority of property recognition commissions, lists the documents which should be submitted in support of the recognition requests, provides for the relevant deadlines, and so on. 4. Annual Report by the Public Defender of Georgia

The relevant parts of the 2011 Annual Report by the Public Defender of Georgia state the following: “ Recognition of Property Rights ... Throughout the 2011 reporting period, the Public Defender of Georgia has observed a number of cases where bodies authorised to recognise property rights overturned the decisions taken in respect of the recognition of the right of ownership of a State-owned arbitrarily occupied plot of land, neglecting the requirements established by law, and unjustifiably refusing to recognise the right to property ... The unlawful revocation of decisions regarding the recognition of property rights During the 2011 reporting period, the Public Defender of Georgia has established cases of violation of property rights of 271 citizens by the Commission for the Recognition of Property Rights at the Khelvachauri Municipal Assembly (Sakrebulo).” COMPLAINTS

The applicants complain that the revocation of their property rights was in breach of Article 1 of Protocol No. 1.