CtEDO 13.09.2016 Auto

HILOTE v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
13.09.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
HILOTE v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

A doua secțiune DECIZIE nr. 15838/06 Rahila Aurora HILOTE împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 13 septembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Iulia Motoc, Marko Bošnjak, judecători și Andrea Tamietti, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 6 aprilie 2006, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul respondent și observațiile prezentate în răspunsul reclamantului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Rahila Aurora Hilote, este un național român, născut în 1951 și locuiește în județul Gârbovi, Ialomița. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 21 iunie 2004, Curtea de district București a respins o acțiune prin care reclamantul a solicitat anularea unui contract de închiriere. Reclamantul a apelat și a stabilit biroul avocatului ei ca adresă pentru toate corespondența judiciară. În cadrul procedurii de recurs, ea a fost notificată prin aplicarea la această adresă: în rapoartele sale privind procedura de serviciu, ofițerul de instanță a explicat că el nu a găsit pe nimeni la adresa respectivă și a continuat, prin urmare, la postarea notificării pe ușa principală a clădirii. Reclamantul a participat la toate, cu excepția ultimei audieri în cazul care a avut loc la 21 octombrie 2005 înainte de Curtea Județeanului București. În acea dată, Tribunalul județului a respins apelul reclamantului și a confirmat hotărârea Curții de District. Decizia a fost finală. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că a fost împiedicată să participe în mod activ la procedurile de recurs, deoarece convocarea pentru ședințe nu a fost efectuată în mod corespunzător. Reclamantul s-a plâns de nedreptatea procedurii civile dinainte de Curtea Județeanului București, provocând modul în care s-a administrat convocarea asupra ei și a rezultatului cazului. Ea s-a bazat pe art. 6 § 1 din Convenție, care citește după cum urmează, în măsura în care este cazul: "În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere ... corectă ... de [a] ... tribunal ... " Guvernul a atins în principal faptul că reclamantul nu a epuizat căile de recurs interne, subliniind că nu a depus nici o obiecție la decizia finală din 21 octombrie 2005, pe baza presupusei ilegalități a procedurii de serviciu, care a fost eficace, disponibilă și, dacă ar fi avut succes, ar fi permis în cele din urmă instanțe interne să revizuiască meritele apelului. 11. Curtea observă că în cazul S.C. Raisa M. Shipping S.R.L. c. România (nr. 37576/05, § 25, 8 ianuarie 2013) a constatat că obiecția în anulare constituia un remediu eficace pentru o situație similară cu cea a prezentului caz (a se vedea, de asemenea, Cazacu c. România (dec.), nr. 20555/03, §§§§ Reclamantul nu a prezentat niciun argument care să permită Curtei să ajungă la o concluzie diferită. În plus, prin nu folosirea acestui remediu, reclamantul a renunțat șansa de a permite instanțelor interne să reexamineze meritele apelului său și, dacă este necesar, să modifice rezultatul procedurii în cauză. 12. În consecință, cererea trebuie respinsă în temeiul articolului 35 §§ § 1 și 4 din Convenție pentru neepuizarea recourslor interne. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 6 octombrie 2016. Andrea Tamietti Paulo Pinto de Albuquerque Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă