RASHKIN v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
RASHKIN v. RUSSIA (CtEDO, 2016)
Comunicat la 13 septembrie 2016 THIRD SECTION Cererea nr. 69575/10 Valeriy Fedorovich RASHKIN împotriva Rusiei depusă la 11 noiembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Valeriy Fedorovich Rashkin, este un național rus care s-a născut în 1955 și trăiește la Moscova. El este reprezentat în fața Curții de către dl K. Serdiukov, un avocat practicant la Moscova. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În momentul material, reclamantul a fost membru al unui partid comunist de opoziție și membru al sediului inferior al parlamentului rusesc („Duma de stat”). La 7 noiembrie 2009, el a organizat un discurs public la un eveniment politic la Saratov, făcând următoarea declarație: „Poatem găsi cel puțin șase crime împotriva poporului, împotriva națiunii ruse, comise de aceste autorități, începând de la Yeltsin și camarilla sa și terminand cu Putin și Medvedev... toate aceste crime cântăresc în mare măsură autorităților care au efectuat lovitura în 1991, pe Yeltsins, Volodins, Sliskas, Medvedevs și Putins. Crimele lor pot fi spălate doar cu sânge. Volodin, unul dintre șefii Partidului Rusiei Unit și un membru al parlamentului de guvernare, a depus o cerere de difamare împotriva reclamantului. La 7 aprilie 2010, Curtea de district Leninskiy din Saratov a acordat cererea, constatand după cum urmează: „Curtea consideră că, în discursul său, dl Rashkin a făcut o declarație de fapt că dl Volodin a comis infracțiuni împotriva poporului și națiunii, iar discursul s-a referit exact la reclamant. Curtea a ajuns la această concluzie din motivele următoare. Volodin este bine cunoscut în Saratov deoarece este un diputat reprezentant al Regiunii Saratov... în ciuda faptului că inculpatul a folosit numele de familie al reclamantului în forma plurală, instanța este de acord cu reprezentantul [deputat] dna Savina că dl Savina Rashkin a folosit metoda de „nominare incompletă a persoanei menționate” ... Numele de familie a fost utilizat în forma plurală, și prenumele și patronimic nu au fost menționați. Cu toate acestea, un număr considerabil de cetățeni și alegători va realiza că declarația se referă la dl Volodin, care reprezintă regiunea Saratov în organismele de stat. ... Curtea consideră că dl Discursul lui Rashkin... conține declarații factuale care sugerează că dl Volodin a încălcat legea penală și descrierea negativă a reclamantului... În plus, declarațiile factuale sunt false, având în vedere că reclamantul nu a participat la evenimente din 1991, în timp ce preda la universitate și era membru al parlamentului local... ... declarațiile ar trebui să fie declarate false și prejudiciale pentru onoare, demnitate și reputație de afaceri a reclamantului ... ... Reclamantul reprezintă alegătorii regiunii Saratov în organismele de stat și conduce Partidul Rusiei Unite... și deține posturi de senior, inclusiv ale vice-președintelui și vice-președintelui statului Duma, ceea ce face daune la reputația sa de afaceri, onoare și demnitate substanțial.” Curtea de district a ordonat reclamantului să plătească dl Volodin 1.000.000 Ruble ruse (RUB) în ceea ce privește prejudiciile morale. La 19 mai 2010, Curtea Regională Saratov a respins un recurs de la reclamant și a aprobat concluziile Curții de District. La 14 iulie 2010, un judecător al Curții regionale a refuzat să recurgă la instanța de control. COMPLAINT Reclamantul se plânge în temeiul articolului 10 din Convenție că a existat o încălcare a dreptului său la libertate de expresie. QUESTIONS PRIVIND PARTELE A existat o încălcare a articolului 10 din Convenție? Instanțele interne aplicau standarde care sunt conforme cu principiile prevăzute în art. 10 din Convenția (a se vedea, printre altele, Oberschlick v. Austria (nr. 1) , 23 mai 1991, Serie A nr. 204, § 59; Sürek v. Turcia (nr. [GC], nr. 26682/95, § 61, CEDO 1999 IV; Reznik v. Rusia , nr. 4977/05 , § 45, 4 aprilie 2013; și Dyuldin și Kislov v. Rusia , nr. 25968/02, § 44, 31 iulie 2007)? A fost impusă sancțiune excesivă reclamantului (a se vedea, de exemplu, Tešić v. Serbia , nr. 4678/07 și 50591/12, §§§ 65-68, 11 februarie 2014, și Aurelian Oprea v. România , nr. 12138/08, §§ 77-78, 19 ianuarie 2016)?