Mureșan împotriva României

Reclamantul s-a născut în 1959 și este în prezent reținut în închisoarea Baia Mare. La 10 ianuarie 2002, a fost deschisă o anchetă împotriva reclamantului pentru dezintoxicare, falsificare și abuz de poziția sa oficială în calitate de ministru al agriculturii. Ancheta penală s-a încheiat la 19 decembrie 2003 cu acuzarea reclamantului împreună cu alte trei co-acusate. La 27 aprilie 2011, reclamantul a fost condamnat pentru crimele menționate mai sus de către Curtea Înaltă de Casare și Justiție și condamnat la șapte ani de închisoare. La 28 mai 2012, recursul reclamantului împotriva hotărârii menționate mai sus a fost respins cu efect final de către un comitet de cinci judecători al Curții Înalte de Casezare și Justiție.

Textul complet al hotărârii a fost disponibil pentru reclamant la 1 noiembrie 2012. Reclamantul a început să-și îndeplinească condamnarea în închisoarea Gherla la 31 mai 2012. La 2 aprilie 2013 a fost transferat la închisoarea Baia Mare, unde își îndeplinește în prezent condamnarea. La admiterea la închisoare, reclamantul sufera deja de diabet zaharat de tip II, care a fost tratat cu insulină, hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemie, litiază biliară și discopatie lombară. 10. Potrivit raportului privind sosirea reclamantului în închisoarea Gherla la 31 mai 2012, reclamantul a fost autorizat să ducă cu el în celulă, printre altele, un glucometru cu patruzeci de benzi de testare și ace, precum și mai multe medicamente.

11. În timpul ședinței sale de zece luni în închisoarea Gherla, reclamantul a fost dus de 18 ori la sala medicală. I s-a administrat o dietă specială pentru diabetici și i s-a permis să lucreze. A fost dus la specialiștii diabetici în afara sistemului penitenciar în mai multe ocazii în care a fost prescris o dietă specială, medicamente și automonitorare constantă a nivelului de glicemie. Potrivit graficului medical al reclamantului din închisoarea Gherla, nivelul glicemiei sale a fost măsurat de două, trei sau patru ori pe zi la infirmeria închisorii. Copiile aceleiași fișe medicale arată, de asemenea, că reclamantul a primit periodic medicamente de la infirmerie. La 9 octombrie 2012, semnătura sa a confirmat primirea treisprezece medicamente, inclusiv vitamina C și omega 3. 12. Examinarea medicală forense efectuată în septembrie și decembrie 2012 a concluzionat că bolile reclamantului pot fi tratate în cadrul sistemului de închisoare.

13. În închisoarea Baia Mare, reclamantul a fost examinat la infirmerie de douăzeci și patru de ori între aprilie 2013 și septembrie 2014. În plus, el a fost luat pentru examene de diabet zaharat și nutriție specializate la spitalul județului Baia Mare de nouă ori între 24 mai 2013 și 2 octombrie 2014. 14. Potrivit observațiilor și copiilor guvernamentale ale cardului medical al reclamantului, pe parcursul deținerii sale în închisoarea Baia Mare, reclamantul a fost administrat, după caz și în conformitate cu prescripțiile medicale, insulină și medicamente pentru hipertensiunea sa, precum și neurotrofică, protectoare gastrică, hipercolesterol și alte medicamente. 15. Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Națională a Prizonilor, reclamantul nu a formulat nicio plângere cu privire la tratamentul său medical.

La 10 august 2012, avocatul reclamantului a fost informat că plângerea împotriva plasării reclamantului în regimul închis de închisoare a fost respinsă. La 5 septembrie 2013, avocatul reclamantului a fost informat de administrația de închisoare Baia Mare că reclamantul nu a putut fi compensat pentru activitatea pe care a efectuat-o în detenție cu permisiunea de a părăsi închisoarea. 16. Reclamantul a afirmat că a fost transportat în condiții care nu i-au permis să-și ia insulina. În plus, alimentele furnizate în timpul transportului nu au fost adaptate diabetului său. Vehiculele în care a fost transportat lipseau de aer condiționat și alți prizonieri fumau în timpul călătoriilor. 17. Din argumentele guvernamentale se pare că reclamantul a fost transferat de șaisprezece ori între centrele de detenție, spitalul sau instanțelor, în vehicule speciale (Iveco, Mercedes sau Raba vans) care au fost bine menținute și îndeplinesc cerințele legale de confort.

Erau dotate cu ferestre, lumini, încălzire și soare. Unii dintre ei aveau, de asemenea, aer condiționat. Numărul de deținuți transportați nu a depășit niciodată numărul de locuri disponibile. Deținuții au fost furnizate alimente și apă în timpul transferurilor și au fost permise pauze de baie. Fumatul a fost strict interzis în vehicule. 18. Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, reclamantul a fost autorizat să ia cu el trusa lui personală de glicemie și medicamente și, prin urmare, a fost în măsură să-și măsoară glicemia. În plus, în timpul căilor lungi au fost luate o serie de pauze care să permită reclamantului să își administreze tratamentul.

În ceea ce privește alimentele primite în timpul transportului, reclamantul a fost furnizat un meniu diabetic după cum urmează: în timpul transportului către și din închisoarea Gherla, reclamantul a primit 100 de grame de biscuit, 100 de grame de brânză, un ou și 500 de pâine; în timpul transportului până și din închisoarea Baia Mare, reclamantul a primit 320 de grame de brânză nesalată, două ouă, 300 de grame de carne de păsări prelucrate, 260 de grame de pâine semialbă și 250 de mere. Copiile meniurilor de închisoare au fost prezentate în sprijinul acestor afirmații. 19. Potrivit vizitelor în închisoare, reclamantul a primit adesea pachete de mâncare care includeu dulciuri, fructe și legume, precum și sticle de suc, toate care i s-a permis să ia cu el în timpul transportului.

20. Guvernul a susținut că autoritățile penitenciare nu au primit plângeri sau cereri de la reclamant în legătură cu condițiile de transport.

5. The applicant was born in 1959 and is currently detained in Baia Mare Prison. 6. On 10 January 2002 an investigation was opened against the applicant for embezzlement, forgery and abuse of his official position as Minister for Agriculture. The criminal investigation ended on 19 December 2003 with the applicant’s indictment together with three other co-accused. 7. On 27 April 2011 the applicant was convicted of the above-mentioned crimes by the High Court of Cassation and Justice and sentenced to seven years’ imprisonment. 8. On 28 May 2012 the applicant’s appeal against the above-mentioned judgment was rejected with final effect by a five-judge panel of the High Court of Cassation and Justice.

The full text of the judgment became available to the applicant on 1 November 2012. 9. The applicant started serving his sentence in Gherla Prison on 31 May 2012. On 2 April 2013 he was transferred to Baia Mare Prison where he is currently serving his sentence. On admission to prison, the applicant was already suffering from type II diabetes, which was being treated with insulin, hypertension, ischaemic heart disease, biliary lithiasis and lumbar discopathy. 10. According to the report drawn up on the applicant’s arrival in Gherla Prison on 31 May 2012 the applicant was allowed to take with him to his cell, among other items, one glucometer with forty-one test strips and needles as well as several drugs.

11. During his ten-month stay in Gherla Prison the applicant was taken to the medical ward eighteen times. He was given a special diet for diabetics and was allowed to work. He was taken to diabetes specialists outside the prison system on several occasions where he was prescribed a special diet, medication and constant self-monitoring of his glycaemia level. According to the applicant’s medical chart in Gherla Prison his glycaemia levels were measured two, three or four times per day at the prison’s infirmary. Copies of the same medical chart also show that the applicant regularly received medication from the prison infirmary. On 9 October 2012 his signature confirmed the receipt of thirteen drugs including vitamin C and omega 3. 12. Forensic medical examinations conducted in September and December 2012 concluded that the applicant’s diseases could be treated within the prison system.

13. In Baia Mare Prison the applicant was examined at the prison’s infirmary twenty-four times between April 2013 and September 2014. In addition, he was taken for specialist diabetes and nutrition examinations at the Baia Mare County Hospital nine times between 24 May 2013 and 2 October 2014. 14. According to the Government’s submissions and copies of the applicant’s medical chart, throughout his detention in Baia Mare Prison the applicant was given, as needed and according to doctors’ prescriptions, insulin and drugs for his hypertension as well as neurotrophic, gastric protective, hypercholesterol and other drugs. 15. According to the information provided by the National Administration of Prisons the applicant made no complaints concerning his medical treatment.

On 10 August 2012 the applicant’s lawyer was informed that the complaint against the applicant’s placement in the closed prison regime had been rejected. On 5 September 2013 the applicant’s lawyer was informed by the Baia Mare Prison administration that the applicant could not be compensated for the work he had performed in detention with permission to leave the prison. 16. The applicant alleged that he had been transported in conditions which had not allowed him to take his insulin. In addition, the food provided during transport had not been adapted to his diabetes. The vehicles in which he had been transported lacked air conditioning and other prisoners had been smoking during the trips. 17. From the Government’s submissions it appears that the applicant was transferred sixteen times between detention facilities, to the hospital or to the courts, in special vehicles (Iveco, Mercedes or Raba vans) which were well-maintained and met the legal comfort requirements.

They were fitted with windows, lights, heating and sunroofs. Some of them also had air-conditioning. The number of detainees transported never exceeded the number of available seats. Detainees were provided with food and water during transfers, and were allowed bathroom breaks. Smoking was strictly prohibited in the vehicles. 18. According to the information provided by the National Administration of Prisons, the applicant was allowed to take with him his personal glycaemia kit and medication and was therefore able to measure his glycaemia. Moreover, during long drives a number of breaks were taken allowing the applicant to administer his treatment.

As regards the food received during transport, the applicant was provided with a diabetic menu as follows: during transport to and from Gherla Prison the applicant received 100 grams of biscuits, 100 grams of cheese, one egg and 500 grams of bread; during transport to and from Baia Mare Prison the applicant received 320 grams of unsalted cheese, two eggs, 300 grams of processed poultry meat, 260 grams of semi-white bread and 250 grams of apples. Copies of the prison menus were submitted in support of these assertions. 19. According to the prison visits record the applicant often received food packages which included sweets, fruits and vegetables as well as bottles of juice, all of which he was allowed to take with him during transport.

20. The Government submitted that the prison authorities had received no complaints or requests from the applicant in connection with the conditions of transport.