- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 15 noiembrie 2016
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 41
- Concluzia
- Prejudiciu moral — sumă acordată
Hagiescu și alții împotriva României
Traducere în română Auto
CAUZA DE HAGISCU ȘI ALȚII V. ROMANIA (Depunerea nr. 7901/02) JUGUL (Reviziunea) Strasbourg 15 noiembrie 2016 FINAL 15/02/2017 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale.
În cazul Hagiescu și alții v. România (depunerea revizuirii hotărârii din 18 martie 2014), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), ședința în calitate de Cameră compusă din: Luis López Guerra, președinte, Kristina Pardalos, Helen Keller, Helena Jäderblom, Valeriu Grițco, Iulia Motoc, Branko Lubarda, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii care a deliberat în particular la 18 octombrie 2016, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: Cazul a apărut într-o cerere (nr. 7901/02) împotriva României depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de trei cetățeni români, dl Mircea Dumitru Grigore Hagiescu, dl Andrei Grigore Alexandrescu și dna Domnica-Suzana Manicatide („reclamanții”), la 29 ianuarie 2002. Într-o hotărâre pronunțată la 13 noiembrie 2008 („hotărârea principală”), Curtea a susținut că s-a încălcat art. 1 din Convenția și din art. 1 din Protocolul nr. 1 ca urmare a încălcării dreptului lor de acces la o instanță și a eșecului de către autoritățile de a obține un echilibru echitabil între interesul public, pe de o parte, și dreptul de proprietate al reclamanților, pe de altă parte (a se vedea Hagiescu și altele c. România c. , nr. 7901/02, 13 noiembrie 2008). Curtea a rezervat întrebarea aplicării articolului 41 din Convenție,
deoarece nu era pregătită pentru hotărâre. Într-o hotărâre pronunțată la 18 martie 2014, cu privire la o justă satisfacție, Curtea a constatat că reclamanții au recuperat posesia proprietății lor imobiliare și au acordat reclamanților în comun 4.700 euro (EUR) pentru prejudiciu moral. La 26 august 2014, Guvernul a informat Curtea că au aflat că unul dintre reclamanții, dl Andrei-Grigore Alexandrescu („al doilea reclamant”) a murit la 16 noiembrie 2013 înainte ca hotărârea din 18 martie 2014 să fie pronunțată de Curte. În consecință, ei au solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul Curții. La 23 septembrie 2014, Curtea a examinat cererea de revizuire și a hotărât să furnizeze reprezentantului reclamanților trei săptămâni în care să prezinte observații.
Întrucât nu au fost primite răspunsuri, Curtea a trimis o nouă scrisoare direct moștenitorului celui de-al doilea reclamant, doamna Domnica Suzana Manicatide. Observațiile sale au fost primite la 29 februarie 2016 și transmise guvernului pentru observații. DREPTUL PRIVIND REVIZIUNEA Guvernul solicită revizuirea hotărârii din 18 martie 2014, pe care nu le-au putut executa deoarece a doua reclamantă a murit înainte de a fi fost adoptată hotărârea. Dna Domnica Suzana Manicatide, unul dintre solicitanți, a fost singurul moștenitor al decedatului. Ei au cerut Curții să revizuiască hotărârea din 18 Martie 2014 în ceea ce privește distribuția prejudiciilor morale pentru reclamanții, ținând seama de faptul că unul dintre reclamanții a murit și altul a fost singurul moștenitor al acestuia.
Reclamanții au declarat că moartea celui de-al doilea reclamant, care a avut loc cu numai trei luni înainte de hotărârea de 18 luni Martie 2014, nu a exercitat o influență decisivă asupra cazului ca singura sa moștenitoare, dna Domnica-Suzana Manicatide, a fost, de asemenea, o reclamantă în acest caz. Acesta din urmă a presupus că nu este necesar să informeze Curtea despre moartea fratelui ei ca în conformitate cu legislația națională referitoare la problema moștenirii, ea a fost singura moștenitoare și va moșteni proprietatea sa. Curtea constată că, în conformitate cu certificatul de moștenire prezentat de Guvern, doamna Domnica-Suzana Manicatide este singura moștenitoare a celui de-al doilea reclamant.
În plus, a exprimat dorința de a continua procedura în observațiile prezentate ca răspuns la cererea de revizuire. În aceste circumstanțe, Curtea constată că moartea celui de-al doilea reclamant este un nou fapt, necunoscut de Curte atunci când hotărârea a fost pronunțată, care ar putea fi considerată ca fiind capabilă să aibă o „influență decisivă” în sensul articolului 80 § 1 din Regulamentul Curții. Prin urmare, consideră că hotărârea din 18 martie 2014 ar trebui revizuită în temeiul articolului 80 din Regulamentul Curții, al căror parte relevantă prevede: „O parte poate, în caz de descoperire a unui fapt care, prin natura sa, ar putea avea o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre…
” 10. întrucât nu diferă de ordinul de a plăti 4.700 EUR că una dintre reclamante a murit și că, în timp ce nu a informat Curtea înainte de hotărârea sa privind decesul celui de-al doilea reclamant nu a avut nici un efect asupra examinării cazului, Curtea decide să atribuie doamnei Domnica-Suzana Manicatide suma pe care a acordat-o anterior dlui. Andrei-Grigore Alexandrescu, și anume 1,560 EUR pentru prejudiciu moral și art. 41 din hotărârea Curții din 18 martie 2014 sunt revizuite în consecință în conformitate cu art. 80 din Regulamentul Curții (a se vedea, Gülbahar Özer și alții c. Turcia (reviziunea), nr. 44125/06, § 8, 10 iunie 2014; și Dzhabralovy c. Rusia (revision), nr. 68860/10, § 10, 4 februarie 2016. 11. Curtea consideră oportună faptul că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să revizuiască hotărârea din 18 martie 2014, în măsura în care se referă la cererile formulate de moștenitorul reclamantului decedat în temeiul articolului 41 din convenție; în consecință, declară că Statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare: (i) la doamna Domnica-Suzana Manicatide 3,120 EUR (trei mii de euro) 100 de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) către dl Mircea Dumitru Grigore Hagiescu 1,580 EUR (o mie cinci sute oi opt sute de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 15 noiembrie 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului
FORMER THIRD SECTION
CASE OF HAGIESCU AND OTHERS v. ROMANIA (Application no. 7901/02) JUDGMENT (Revision) STRASBOURG 15 November 2016 FINAL 15/02/2017 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision. In the case of Hagiescu and Others v. Romania (request for revision of the judgment of 18 March 2014), The European Court of Human Rights (Former Third Section), sitting as a Chamber composed of: Luis López Guerra, President, Kristina Pardalos, Helen Keller, Helena Jäderblom, Valeriu Grițco, Iulia Motoc, Branko Lubarda, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 18 October 2016, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 7901/02) against Romania lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by three Romanian nationals, Mr Mircea Dumitru Grigore Hagiescu, Mr Andrei ‑ Grigore Alexandrescu and Ms Domnica-Suzana Manicatide (“the applicants”), on 29 January 2002.
In a judgment delivered on 13 November 2008 (“the principal judgment”), the Court held that there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and of Article 1 of Protocol No. 1 as a result of the infringement of their right of access to a court and the failure by the authorities to strike a fair balance between the public interest on the one hand and the applicants’ property right on the other (see Hagiescu and Others v. Romania , no. 7901/02, 13 November 2008). The Court reserved the question of the application of Article 41 of the Convention as it was not ready for decision.
In a judgment delivered on 18 March 2014, on the matter of just satisfaction, the Court found that the applicants have recovered the possession of their real estate and awarded the applicants jointly 4,700 euros (EUR) for non-pecuniary damage.
On 26 August 2014 the Government informed the Court that they had learned that one of the applicants, Mr Andrei-Grigore Alexandrescu (“the second applicant”) had died on 16 November 2013 before the judgment of 18 March 2014 had been delivered by the Court. They accordingly requested revision of the judgment within the meaning of Rule 80 of the Rules of Court.
On 23 September 2014 the Court considered the request for revision and decided to give the applicants’ representative three weeks in which to submit any observations. As no reply had been received, the Court sent a new letter directly to the second applicant’s heir, Ms Domnica ‑ Suzana Manicatide. Her observations were received on 29 February 2016 and forwarded to the Government for comments. THE LAW
THE REQUEST FOR REVISION
6. The Government requested revision of the judgment of 18 March 2014, which they had been unable to have executed because the second applicant had died before the judgment had been adopted. Ms Domnica ‑ Suzana Manicatide, one of the applicants, was the sole heir of the deceased. They asked the Court to review the judgment of 18 March 2014 in respect of the distribution of the non-pecuniary damage to the applicants by taking into account the fact that one of the applicants had died and another one was his sole heir.
The applicants’ representative stated that the death of the second applicant, which had taken place only three months prior to the judgment of 18 March 2014, had not exerted a decisive influence on the case as his sole heir, Ms Domnica-Suzana Manicatide, was also an applicant in the case. The latter had assumed that it was not necessary to inform the Court about her brother’s death as according to the national law pertaining to the issue of inheritance she was his sole heir and would inherit his estate.
The Court notes that according to the inheritance certificate submitted by the Government, Ms Domnica-Suzana Manicatide is the sole heir of the second applicant. Moreover, she expressed her wish to pursue the proceedings in the observations submitted in response to the revision request.
In these circumstances, the Court notes that the death of the second applicant is a new fact, unknown to the Court when the judgment was delivered, that could be regarded as capable of having a “decisive influence” within the meaning of Rule 80 § 1 of the Rules of Court. It considers therefore that the judgment of 18 March 2014 should be revised pursuant to Rule 80 of the Rules of Court, the relevant parts of which provide: “A party may, in the event of the discovery of a fact which might by its nature have a decisive influence and which, when a judgment was delivered, was unknown to the Court and could not reasonably have been known to that party, request the Court ... to revise that judgment… ”
Whereas it makes no difference to the order to pay EUR 4,700 that one of the applicants has died and whereas the applicants’ failure to inform the Court prior to its judgment of the death of the second applicant did not have any effect on its examination of the case, the Court decides to award Ms Domnica-Suzana Manicatide the amount it previously awarded to Mr Andrei-Grigore Alexandrescu, namely EUR 1,560 for non ‑ pecuniary damage and Article 41 of the Court’s judgment of 18 March 2014 be revised accordingly pursuant to Rule 80 of the Rules of Court (see, Gülbahar Özer and Others v. Turkey (revision), no. 44125/06, § 8, 10 June 2014; and Dzhabrailovy v. Russia (revision), no. 68860/10, § 10, 4 February 2016).
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to revise the judgment of 18 March 2014 in so far as it concerns the claims made by the deceased applicant’s heir under Article 41 of the Convention; accordingly, Holds , a) that the respondent State is to pay, within three months from the date on which the judgment becomes final in accordance with Article 44 § 2 of the Convention, the following amounts, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement: (i) to Ms Domnica-Suzana Manicatide EUR 3,120 (three thousand one hundred and twenty euros), plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage; (ii) to Mr Mircea Dumitru Grigore Hagiescu EUR 1,580 (one thousand five hundred and eighty euros), plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 15 November 2016, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Fatoș Aracı Luis López Guerra Deputy Registrar President