Sergeyevy împotriva Rusiei și încă o cerere

Comunicat la 22 noiembrie 2016 SECȚIUNEA TERZĂ Cerințele nr. 35600/16 și 39274/16 Svetlana Anatolyevna SERGEYEVA și alții împotriva Rusiei și Olga Yakovlevna DEMINA și Klara Aleksandrovna DEMINA împotriva Rusiei depuse la 17 iunie 2016 și, respectiv, 4 iulie 2016 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt resortisanți ruși. Reclamanții sunt resortisanți ruși. O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Aplicația nr. 35600/16 Tranzacții în ceea ce privește apartamentul achiziționat mai târziu de solicitanți Un apartament situat la 5-36 Ulitsa Bondarenko, Tula era proprietatea lui Kan. La 24 În septembrie 2011 Kan.

a murit. La 18 octombrie 2011 apartamentul a fost înregistrat ca vacant. La 17 august 2012, Curtea de District Proletarskiy din Tula a recunoscut Kar. ca fiul și moștenitorul Kan. Administrația Orașului Tula a apelat. La 1 noiembrie 2012 Curtea Regională Tula a anulat hotărârea din 17 august 2012 în apel și a respins afirmațiile Kar. Februarie 2012 Administrația Orașului a informat organismul de înregistrare a statului că apartamentul era bona vacantia și a cerut înregistrarea apartamentului ca proprietate municipală. Potrivit registrului statului, la 12 septembrie 2014 Kan. a fost încă înregistrat ca proprietar al apartamentului. La 16 Noiembrie 2014 Nen. a vândut apartamentul lui Nik. acționând în temeiul unei puteri de atracție în numele lui Kan.

Puterea de atracție a fost eliberată la 12 iunie 2012. La 27 ianuarie 2015 Nik. a vândut apartamentul B. La 2 februarie 2015 B. a vândut apartamentul reclamanților. Terminarea titlului reclamanților la apartament Într-o dată neespecificată, administrația orașului Tula a adus o acțiune civilă în căutarea titlului în apartament. Administrația a susținut că Kan. A murit intestat și fără moștenitori, că apartamentul ar trebui considerat bona vacantia și că titlul la acesta ar trebui transferat în oraș. Reclamanții au cerut instanței să le recunoască ca cumpărători bonafide din apartament. Pe 29 În septembrie 2015 Curtea de District a acordat în întregime cererile orașului. Curtea a stabilit că, după moartea lui Kan., apartamentul a fost bona vacanti a și-a ordonat restituirea la orașul Tula.

Curtea a recunoscut că reclamanții au cumpărat apartamentul cu bună credință. Cu toate acestea, a constatat că, deoarece vânzarea apartamentului la Nik. a fost frauduloasă, orașul Tula a avut dreptul de a recupera apartamentul de la solicitanți, în ciuda faptului că erau cumpărători buni. Curtea a eliberat, de asemenea, o hotărâre separată în ceea ce privește puterea de atracție din 12 iunie 2012. Curtea a stabilit că formularele utilizate de notari pentru eliberarea puterii de atracție au fost supuse controlului și înregistrării speciale. Curtea a remarcat, de asemenea, că notarul care a emis puterea de atracție în numele decedatului Kan. nu a primit formularul autorității relevante. Curtea a considerat că aceste fapte au dezvăluit o posibilă încălcare a legilor aplicabile și a cerut Ministerului Justiției și Camerei Notariale să examineze problema.

În altă hotărâre separată, instanța a declarat că, în ciuda cererii de administrație a orașului din 18 Februarie 2012, organismul de înregistrare a statului nu a înregistrat apartamentul ca proprietate municipală. În opinia instanței, nerespectarea legislației aplicabile de către organismul de înregistrare a avut ca rezultat vânzarea fraudulentă a apartamentului. La 24 decembrie 2015, Curtea Regională a susținut hotărârea din 29 septembrie 2015 în apel. Februarie 2016 Curtea Regională a refuzat să acorde permisiunea reclamanților la apelul de cassare. La 15 aprilie 2015 Curtea Supremă a Federației Ruse a emis o decizie similară. Cererea nr. 39274/16 Tranzacții în ceea ce privește apartamentul achiziționat mai târziu de primul reclamant Un apartament cu două camere de 52.50 m mp și situat la 15-3-158 Ulitsa Tsyurupy, Moscova, a aparținut orașului Moscova.

Sh. a locuit acolo în temeiul unui acord de locație socială. La 25 martie 2008 Sh. a murit. La 5 noiembrie 2008 notary K. a falsificat o acțiune care indică G. ca fiu și moștenitor al lui Sh. în ceea ce privește apartamentul. La 3 decembrie 2008 Departamentul de înregistrare a orașului a înregistrat titlul G. la apartament. La 23 Aprilie 2009 G. a vândut apartamentul lui Kuz. La 25 mai 2009, Departamentul de înregistrare a orașului a înregistrat contractul de vânzare și titlul lui Kuz în apartament. La 16 noiembrie 2010 Kuz. a vândut apartamentul la primul reclamant. La 26 noiembrie 2010, Departamentul de înregistrare a orașului a înregistrat acordul de vânzare și titlul primului reclamant în apartament.

Ambele solicitanți s-au mutat în apartament. Procedura penală privind acuzațiile de fraudă La 8 august 2012 a fost deschisă o anchetă penală în pierderea de titlu a orașului la apartament. La 7 decembrie 2012, Departamentul de Locație al Orașului Moscova („Departamentul de Locație”) a fost recunoscut ca victimă a fraudei. La 9 Decembrie 2013 Curtea de district Perovskiy din Moscova a găsit un grup de persoane, inclusiv Kuz., vinovate de fraudă. Curtea a stabilit, printre altele, că acuzații au falsificat documentele și au înregistrat ilegal apartamentul ca proprietatea G. în detrimentul orașului Moscova. Încheierea titlului primului reclamant în apartament La o dată neespecificată Departamentul de Locație a adus o acțiune civilă care a căutat restituirea apartamentului.

Februarie 2015 Curtea de district Cheremushkinskiy din Moscova a acordat cererile Departamentului de Locație. Curtea a invalidat tranzacțiile în ceea ce privește apartamentul și titlul primului reclamant în apartament și a ordonat expulziarea reclamanților din apartament. Curtea a aplicat dispozițiile de drept intern care i-au permis proprietarului să își recupereze proprietatea dintr-o bună credință cumpărător dacă proprietatea respectivă a părăsit posesia proprietarului împotriva voinței sale. Curtea a considerat că orașul Moscova nu a avut intenția de a ceda apartamentul și a avut dreptul de a recupera apartamentul de la primul reclamant. La 11 septembrie 2015, Tribunalul Orașului Moscova a susținut hotărârea din 23 decembrie 2014 în apel.

Noiembrie 2015 Curtea Orașului a refuzat să acorde reclamanților permisiunea de a introduce un recurs de casă împotriva hotărârilor din 4 februarie și 11 septembrie 2015. La 14 martie 2016 Curtea Supremă a Federației Ruse a emis o decizie similară. Se pare că procedurile de evacuare sunt în așteptare. COMPLAINTĂ Reclamanții se plâng în temeiul articolelor 8 din Convenție cu privire la deportarea lor. Reclamanții se plâng că restituirea proprietăților lor imobiliare către stat a fost în contradicție cu art. 1 din Protocolul nr. Reclamanții au fost privați de posesele lor (proprietăți imobiliare) în interesul public, în conformitate cu condițiile prevăzute de lege și în conformitate cu principiile dreptului internațional, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În cazul în care este cazul, această privație a fost necesară pentru a controla utilizarea proprietăților în interesul general?

În special, această privație a impus o sarcină individuală excesivă reclamanților (a se vedea Gladysheva c. Rusia, nr. 7097/10, §§ 64-83, 6 decembrie 2011)? A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea domiciliului, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în conformitate cu art. 8 § 2 (a se vedea Gladysheva, citat mai sus, §§ 90-97)? Reclamanții au adus o acțiune civilă care solicită daune rezultate din pierderea titlului de proprietate imobiliară? Apendice nr. Cerere nr. Locată pe Solicitant Data de naștere a reședinței Reprezentat la 35600/16 17/06/2016 Svetlana Anatolyevna SERGEYEVA 15/07/1973 Bolokhovo Sergey Vladimovich SERGEYEV 20/05/1971 Bolokhovo Anna Sergeyevna SERGEYEVA 29/11/2011 Bolokhovo Ilyas Salimovich VAKHITOV 39274/16 04/07/2016 Olga Yakovlevna DEMINA 26/03/1967 Moscova Klara Aleksandrovna DEMINA 29/11/1939 Moscova Anna MARALYAN

Communicated on 22 November 2016

THIRD SECTION

Applications nos. 35600/16 and 39274/16 Svetlana Anatolyevna SERGEYEVA and Others against Russia and Olga Yakovlevna DEMINA and Klara Aleksandrovna DEMINA against Russia lodged on 17 June 2016 and 4 July 2016 respectively

STATEMENT OF FACTS

The applicants are Russian nationals. The applicants are Russian nationals. A list of the applicants is set out in the appendix. The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. A. Application no. 35600/16 1. Transactions in respect of the flat later purchased by the applicants A flat located at 5-36 Ulitsa Bondarenko, Tula was Kan.’s property. On 24 September 2011 Kan. died. On 18 October 2011 the flat was registered as vacant. On 17 August 2012 the Proletarskiy District Court of Tula recognised Kar. as Kan.’s son and heir. The Tula City Administration appealed. On 1 November 2012 the Tula Regional Court quashed the judgment of 17 August 2012 on appeal and dismissed Kar.’s claims.

On 18 February 2012 the City Administration informed the state registration body that the flat was bona vacantia and asked for the registration of the flat as municipal property. According to the state register, as of 12 September 2014 Kan. was still registered as the owner of the flat. On 16 November 2014 Nen. sold the flat to Nik. acting by virtue of a power-of-attorney on behalf of Kan. The power-of-attorney was issued on 12 June 2012. On 27 January 2015 Nik. sold the flat to B. On 2 February 2015 B. sold the flat to the applicants. 2. Termination of the applicants’ title to the flat On an unspecified date the Tula City Administration brought a civil action seeking the title to the flat. The administration argued that Kan.

Had died intestate and without heirs, that the flat should be considered bona vacantia and that the title to it should be transferred to the city. The applicants asked the court to recognise them as bona fide purchasers of the flat. On 29 September 2015 the District Court granted the city’s claims in full. The court established that, following Kan.’s death, the flat was bona vacanti a and ordered its restitution to the City of Tula. The court recognised that the applicants had bought the flat in good faith. However, it found that because the sale of the flat to Nik. had been fraudulent, the City of Tula had the right to reclaim the flat from the applicants, despite the fact that they were bona fide purchasers.

The court also issued a separate ruling as regards the power-of-attorney of 12 June 2012. The court established that the forms used by the notaries for the issuance of the power-of-attorney were subject to special control and registration. The court also noted that the notary who had issued the power-of-attorney on behalf of the deceased Kan. had not received the relevant authority form. It had been provided to another notary. The court considered that those facts disclosed a possible violation of applicable laws and asked the Ministry of Justice and the Chamber of the Notary to look into the issue. In another separate ruling, the court stated that, despite the request of the City Administration of 18 February 2012, the state registration body had failed to register the flat as municipal property.

In the court’s opinion, the failure to comply with applicable legislation by the registration body had resulted in the fraudulent sale of the flat. On 24 December 2015 the Regional Court upheld the judgment of 29 September 2015 on appeal. On 29 February 2016 the Regional Court refused to grant the applicants’ leave to cassation appeal. On 15 April 2015 the Supreme Court of the Russian Federation issued a similar decision. B. Application no. 39274/16 1. Transactions in respect of the flat later purchased by the first applicant A two-roomed flat measuring 52.50 sq. m and located at 15-3-158 Ulitsa Tsyurupy, Moscow, belonged to the City of Moscow. Sh. resided there under a social tenancy agreement.

On 25 March 2008 Sh. died. On 5 November 2008 notary K. forged a deed indicating G. as Sh.’s son and heir in respect of the flat. On 3 December 2008 the City Registration Department registered G.’s title to the flat. On 23 April 2009 G. sold the flat to Kuz. On 25 May 2009 the City Registration Department registered the sale agreement and Kuz.’s title to the flat. On 16 November 2010 Kuz. sold the flat to the first applicant. On 26 November 2010 the City Registration Department registered the sale agreement and the first applicant’s title to the flat. Both applicants moved into the flat. 2. Criminal proceedings on the fraud charges On 8 August 2012 a criminal investigation was opened into the city’s loss of title to the flat.

On 7 December 2012 the Housing Department of the City of Moscow (the “Housing Department”) was recognised as a victim of the fraud. On 9 December 2013 the Perovskiy District Court of Moscow found a group of persons, including Kuz., guilty of fraud. The court established, inter alia , that the defendants had forged the documents and had had unlawfully registered the flat as G.’s property to the detriment of the City of Moscow. 3. Termination of the first applicant’s title to the flat On an unspecified date the Housing Department brought a civil action seeking the restitution of the flat. On 4 February 2015 the Cheremushkinskiy District Court of Moscow granted the Housing Department’s claims. The court invalidated the transactions in respect of the flat and the first applicant’s title to the flat and ordered the applicants’ eviction from the flat.

The court applied the domestic law provisions which allowed the owner to recover its property from a bona fide purchaser if the said property left the owner’s possession against its will. The court considered that the City of Moscow had not had intent to divest of the flat and had a right to recover the flat from the first applicant. On 11 September 2015 the Moscow City Court upheld the judgment of 23 December 2014 on appeal. On 20 November 2015 the City Court refused to grant the applicants leave to bring a cassation appeal against the judgments of 4 February and 11 September 2015. On 14 March 2016 the Supreme Court of the Russian Federation issued a similar decision. It appears that the eviction proceedings are pending.

COMPLAINTS The applicants complain under Articles 8 of the Convention about their eviction. The applicants complain that the restitution of their real property to the state was in contravention of Article 1 of Protocol No. 1.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Have the applicants been deprived of their possessions (real property) in the public interest, in accordance with the conditions provided for by law and in accordance with the principles of international law, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? If so, was that deprivation necessary to control the use of property in the general interest? In particular, did that deprivation impose an excessive individual burden on the applicants (see Gladysheva v. Russia , no. 7097/10, §§ 64-83, 6 December 2011)? 2. Has there been an interference with the applicants’ right to respect for home, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2 (see Gladysheva, cited above, §§ 90-97)?

3. Did the applicants bring a civil action seeking damages resulting from the loss of title to the real property? APPENDIX No. Application no. Lodged on Applicant name date of birth place of residence Represented by 35600/16 17/06/2016 Svetlana Anatolyevna SERGEYEVA 15/07/1973 Bolokhovo Sergey Vladimirovich SERGEYEV 20/05/1971 Bolokhovo Anna Sergeyevna SERGEYEVA 29/11/2011 Bolokhovo Ilyas Salimovich VAKHITOV 39274/16 04/07/2016 Olga Yakovlevna DEMINA 26/03/1967 Moscow Klara Aleksandrovna DEMINA 29/11/1939 Moscow Anna MARALYAN