CASE OF TRAPEZNIKOVA AND OTHERS v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Effective investigation) (Procedural aspect);Violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Life) (Substantive aspect)
CASE OF TRAPEZNIKOVA AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2016)
Reclamanții, dna Natalya Borisovna Trapeznikova, dna Yuliya Sergeyevna Trapeznikova și dna Anastasiya Sergeyevna Antonova, sunt resortisanți ruși născuți în 1969, 1985 și respectiv 2004 și trăiesc în Novosibirsk. Reclamanții sunt membri ai familiei dlui Sergei Antonov. La 1 iunie 2006, dl Antonov a început să îndeplinească o condamnare de trei ani de închisoare în colonia correctională nr. IK-8 în regiunea Novosibirsk. Când a fost examinat de un medic la 5 iunie 2006, el a declarat că, după o leziune craniocerebrală, a fost sub supraveghere psihiatrica din 1996 și că a suferit de dependență de droguri din 2004. La 4 mai 2006, dl Antonov a înghițit mai multe obiecte metalice, inclusiv o lingură, și s-a tăiat pe stomac. La 5 mai 2006 a fost dus la spital și a fost tratat până la 19 mai 2006. La 20 iulie 2007, dl Antonov a fost transferat la celulă disciplinară nr. 14 pentru fumat în afara zonei desemnate. La 22 iulie 2007, s-a plâns de durere de cap și de boală. La 19:10 p.m. Doctor M. a examinat dl Antonov, a remarcat că a avut tensiune arterială ridicată și i-a dat o injecție. Pe recomandarea medicului, dl Antonov a fost transferat într-o altă celulă în secțiunea disciplinară, unde a fost reținut singur. După cererea medicului, el a fost furnizat cu lenjerie de pat. Doctor M. a examinat din nou dl Antonov la ora 9:25. și a remarcat că starea lui s-a îmbunătățit. La 9:40 p.m. celula unde a fost ținut dl Antonov a fost blocată și sistemul de alarmă a fost activat. Gardienii responsabile de celulele disciplinare au observat dl Antonov la ora 1.06. pe 23 iulie 2007 prin o gaură în ușa celulă. Era întins pe pat. În următoarea rundă de vizite la ora 1.30 a.m. gardienii l-au văzut pe dl Antonov, atârnat. Au raportat asta ofițerului de serviciu. După ce a intrat în celulă, ofițerii au descoperit că dl Antonov agățat de o ligatură făcută dintr-un pat. Au tăiat frânghia și-au pus corpul pe podea. Doctor M. a examinat corpul dlui Antonov și nu a observat nici o leziune în afară de marca de ligatură pe gâtul său. Potrivit certificatului de deces, dl Antonov a murit la 22 iulie 2007. 10. Potrivit unei autopsii efectuate la 24 iulie 2007, cauza decesului a fost asfixia prin agațare. Pe lângă semnul de ligatură de pe gât, expertul legist Ch. a documentat vânătăi pe capul decedatului în spatele urechii stângi, la colțul ochiului drept, pe obrazul drept și pe partea dreaptă a maxilarului inferior. Expertul a decis să nu efectueze o examinare histologică, având în vedere că nu are îndoieli în legătură cu cauza morții dlui Antonov. 11. La o dată neespecificată, șeful de acțiune al coloniei corecționale a efectuat o anchetă internă. El a stabilit că, în ciuda condiției dlui Antonov, administrarea coloniei corecționale nu i-a furnizat nici o supraveghere psihiatrica sau tratament. A fost evident din dosarul dlui Antonov că avea tendințe de sinucidere. 12. La 28 iulie 2007, procurorul adjunct K. a refuzat să instituie o anchetă penală privind moartea dlui Antonov. Investigatorul și-a bazat decizia pe rapoartele depuse de doctorul M. și ofițerii care au descoperit corpul dlui Antonov, raportul privind inspecția celulei unde a fost găsit dl Antonov și pe organismul său, precum și pe dosarul său medical. De asemenea, el a interogat prizonierii Bel., F. și Ber. care a fost reținut cu decedatul în celulă nr. 14, unde a fost ținut înainte de a-și îndepărta celula unde a fost găsit. Ei au susținut că nu au avut nici un conflict cu el. 13. La 31 iulie 2007, primul reclamant a solicitat procurorului regional să intenteze o anchetă penală asupra decesului dlui Antonov. Referindu-se la numeroasele răni ale corpului dlui Antonov, ea a contestat versiunea oficială pe care a comis sinucidere prin agațarea lui însuși. 14. La 22 august 2007, procurorul P. a anulat decizia din 28 iulie 2007 și a ordonat o anchetă suplimentară asupra circumstanțelor decesului dlui Antonov. Referindu-se la plângerea primului reclamant, el a considerat necesar să determine existența și originea rănilor asupra organismului dlui Antonov. 15. La 28 august 2007, procurorul adjunct K. a refuzat să deschidă o anchetă penală cu privire la moartea dlui Antonov. Procurorul l-a întrebat din nou pe F., Ber. și Bel, care a fost reținut cu dl Antonov în celulă nr. 14 la 22 iulie 2007. Ei au susținut că a fost foarte amuzant în celulă și că la ora 16:00. Dl Antonov s-a plâns de durere de cap. Stătea la masă, s-a ridicat și apoi s-a căzut, lovindu-și capul împotriva masei. N-au observat leziuni asupra dlui Antonov. Procurorul a concluzionat că dl Antonov s-a sinucis agațat. 16. La 13 septembrie 2007, primul reclamant a făcut apel împotriva deciziei din 28 august 2007. 17. La 23 septembrie 2007, procurorul regional Adjunct A. a anulat decizia din 28 august 2007 și a ordonat o anchetă suplimentară. El a remarcat că este necesar să se obțină informații cu privire la sănătatea dlui Antonov, să se determine dacă asistența medicală furnizată i-a fost suficientă și promptă și să se stabilească dacă a fost cunoscut că dl Antonov a avut intenția de a se sinucide. Procurorul a ordonat, de asemenea, găsirea râului utilizat de dl Antonov și examinarea acesteia. În cele din urmă, procurorul a remarcat că ancheta nu a luat în considerare leziunile asupra capului dlui Antonov și că este necesar să se determine originea lor și dacă au avut vreo legătură cu moartea sa. 18. La 18 octombrie 2007, investigatorul Fom. a refuzat să deschidă o anchetă penală cu privire la moartea dlui Antonov, repetând versificările anchetei anterioare. 19. La 29 octombrie 2008, un procuror supraveghetor a anulat decizia din 18 octombrie 2007 ca fiind prematură și nefondată. 20. La 8 noiembrie 2007 investigatorul Fom. din nou refuzat să deschidă o anchetă penală privind moartea dlui Antonov. Pe lângă concluziile anterioare, investigatorul a examinat dosarul medical al dlui Antonov. Iar l-a întrebat pe doctorul M. cu privire la starea de sănătate a dlui Antonov la 22 iulie 2007. Medicul a explicat că după tratamentul pe care l-a primit dl Antonov a fost într-o stare satisfăcătoare și că a fost posibil să-l lase singur într-o celulă. De asemenea, investigatorul a interogat expertul medical forense Ch., care a efectuat autopsia. Expertul a considerat că leziunile asupra capului dlui Antonov ar fi putut fi cauzate de convulsii care au provocat un impact cu obiecte bruste și solide. 21. La 12 noiembrie 2007, procurorul de supraveghere a respins reclamația primului reclamant împotriva deciziei din 8 noiembrie 2007. 22. La 18 ianuarie 2008, primul adjunct al comitetului regional de investigație a anulat decizia din 8 noiembrie 2007 și a ordonat o anchetă suplimentară, menționând că instrucțiunile procurorului din 23 septembrie 2007 nu au fost respectate. 23. La 1 februarie 2008, investigatorul Am. a refuzat să instituie proceduri penale. Având în vedere materialele anchetelor anterioare, investigatorul a confirmat concluzia anterioară că dl Antonov s-a sinucis. Investigatorul nu a putut stabili cauza și timpul rănilor asupra corpului dlui Antonov, dar el a remarcat că nu erau legate de moartea lui. 24. La 16 septembrie 2008, șeful comitetului regional de investigație a anulat decizia din 1 februarie 2008. 25. La 30 septembrie 2008, investigatorul V. din nou refuzat să deschidă o anchetă penală, bazată pe concluziile anterioare. La 13 octombrie 2008, această decizie a fost anulată din cauza incompletității anchetei. 26. Autoritățile de investigare au refuzat ulterior să deschidă o anchetă penală privind moartea dlui Antonov la 25 octombrie 2008 și 2 ianuarie 2009. La 8 decembrie 2008 și, respectiv, 12 ianuarie 2009, procurorul de supraveghere a anulat aceste decizii și a ordonat o anchetă suplimentară asupra acestei chestiuni, menționând de fiecare dată că ancheta era incompletă și că concluziile contradictorii. În special, la 8 decembrie 2008, procurorul regional a remarcat că rapoartele din 23 iulie 2007 și 23 octombrie 2008 privind inspecția celulei în care a fost găsit dl Antonov au dat descrieri diferite și contradictorii cu privire la planul celulei. 27. La o dată neespecificată, un investigator în vârstă, S., a început o altă anchetă ca răspuns la plângerea primului reclamant. Investigatorul a interogat ofițerii coloniei corecționale care au fost în funcție de datorie la 22 iulie până la 23 iulie 2007 și a văzut sau observat dl Antonov în acele zile. De asemenea, l-a văzut pe Ozh., psihiatru de închisoare, și un consilier de droguri, Kot. Ozh. a declarat că nu l-a văzut niciodată pe dl Antonov sau i-a prescris nici o supraveghere psihiatrica sau tratament. După ce a studiat dosarul medical al dlui Antonov, investigatorul a stabilit că a avut o istorie de dependență de droguri, ocazie de auto-atenție și a fost tratat într-o instituție psihiatrică înainte de încarcerarea sa. Investigatorul a remarcat că celula în care dl Antonov a fost găsit mort a fost indicată în mod greșit în dosarul de anchetă ca nu. 38 și a efectuat o examinare a celulei nr. 00. La 11 februarie 2009, investigatorul a vorbit cu expertul legist Ch., care a susținut că superiorul său l-a sfătuit să nu facă declarații scrise despre autopsie. Dacă este necesar, investigatorul ar putea să-l interogheze ca martor în cadrul procedurii penale. La 13 februarie 2009 S. a concluzionat că dl Antonov s-a sinucis și a refuzat să deschidă o anchetă penală asupra morții sale. Ea a considerat, de asemenea, că leziunile găsite pe capul dlui Antonov au rezultat din convulsii care i-au provocat corpul în mod repetat atacul împotriva unui grătar de metale. 28. Hotărârea cercetătorului senior a fost supusă unei examinări judiciare la două niveluri de jurisdicție. La 11 martie și 27 aprilie 2009, Curtea de district Dzerzhinskiy din Novosibirsk și, respectiv, Curtea Regională Novosibirsk au susținut concluziile investigatorului cu privire la moartea dlui Antonov.