DRAUPNER UNIVERSAL AB AND JURIK v. SWEDEN

Decizia nr. 16753/11 DRAUPNER UNIVERSAL AB și JURIK împotriva Suediei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 6 decembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Helen Keller, președinte, Pere Pastor Vilanova, Alena Poláčková, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 31 ianuarie 2011, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Primul reclamant, Draupner Universal AB, este o companie suedeză de răspundere limitată înregistrată la Stockholm. Al doilea reclamant, dl Toivo Jurik, este un național suedez născut în 1942 și locuiește în Chantilly, Franța. Ei au fost reprezentați în fața Curții de către dl C. Lindstrand, avocat practicant la Stockholm. Guvernul suedez („Guvernul”) a fost reprezentat de agenții lor, dna G. Isaksson și dna H. Kristiansson, Ministerul Afacerilor Externe. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 din Convenție că au fost negate o audiere orală în cadrul procedurii în fața instanțelor administrative cu privire la scutirea documentelor de la un audit fiscal. Cea de-a doua reclamantă s-a mai plâns că, în temeiul articolului 8 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, autoritățile fiscale au căutat și confiscarea proprietății la locuința sa privată și-au încălcat drepturile în temeiul articolului 8 din Convenție și al articolului 1 din Convenție. Reclamațiile reclamanților au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul cererii la 13 februarie 2015. Prin scrisoarea din 9 martie 2015 a reprezentantului reclamanților au informat Curții că reclamanții au vrut să retragă cererea. 10404/10, § 44, 21 mai 2013) că, după o hotărâre a Curții Supreme suedeze din 3 decembrie 2009, existența unui remediu intern pentru cererile de compensare referitoare la presupusele încălcări ale convenției trebuie considerată suficient de clară, el a admis că acest remediu nu a fost încă utilizat de către solicitanți, deși au depus prezenta cerere după hotărârea menționată. HOTĂRÂREA Curții constată că reclamanții nu intenționează să își continue aplicarea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se scoată cererea din lista sa de cazuri. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 12 ianuarie 2017. Fatoș Aracı Helen Keller Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 16753/11

DRAUPNER UNIVERSAL AB and JURIK

against Sweden

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 6

December 2016 as a Committee composed of:

Helen Keller,

President,

Pere Pastor Vilanova,

Alena Poláčková,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 31 January 2011,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The first applicant, Draupner Universal AB, is a Swedish limited liability company registered in Stockholm. The second applicant, Mr Toivo Jurik, is a Swedish national who was born in 1942 and resides in Chantilly, France. They were represented before the Court by Mr C. Lindstrand, a lawyer practising in Stockholm.

The Swedish Government (“the Government”) were represented by their Agents, Ms G. Isaksson and Ms H. Kristiansson, Ministry for Foreign Affairs.

The applicants complained under Article 6 of the Convention that they had been denied an oral hearing in proceedings before the administrative courts concerning the exemption of documents from a tax audit. The second applicant further complained that the tax authorities’ search and seizure of property at his private dwelling had breached his rights under Article 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention. He also alleged that he had been denied access to a court in this matter, constituting a violation of Articles 6 and 13 of the Convention.

The applicants’ complaints were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits of the application on 13 February 2015.

By a letter of 9 March 2015 the applicants’ representative informed the Court that the applicants wanted to withdraw the application. Noting that the Court had taken the position in the case of

Ruminski

v. Sweden

((dec.), no. 10404/10, § 44, 21 May 2013) that, following a judgment by the Swedish Supreme Court of 3 December 2009, the existence of a domestic remedy for claims for compensation relating to alleged violations of the Convention must be considered sufficiently clear, he admitted that this remedy had not yet been used by the applicants, although they had lodged the present application after the mentioned judgment.

THE LAW

The Court notes that the applicants do not intend to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 12 January 2017.

Fatoș Aracı

Helen Keller

Deputy Registrar

President