- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 17 ianuarie 2017
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Inadmisibil
Oprea împotriva României
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Constantin Oprea, este un național român, născut în 1958 și locuiește în București. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl M.A. Tănăsescu, un avocat practicant la București. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, din Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 martie 2006, a avut loc o litigiu între reclamant și un vecin în ceea ce privește parcarea auto. S-a întâmplat în fața clădirii unde au locuit. Reclamantul a susținut că B.C. l-a lovit de mai multe ori pe cap și față cu un obiect solid, l-a lăsat inconștient pentru câteva momente. Ajutat de fiul și soția lui, el s-a întors la casa sa și a chemat imediat poliția.
Ofițerii de poliție, care au sosit imediat pe scena, a impus atât el, cât și vecinul său o amendă pentru o infracțiune publică. Amenda de infracțiune (proces-verbal de contravenție) a declarat că a fost recunoscută de ambele părți implicate în incident că au existat o altercare fizică între ele. De asemenea, a menționat că reclamantul și B.C. au fost sfătuiți să se prezinte pentru o examinare medicală de către biroul forenser din București. În aceeași zi, după ce a plecat poliția, reclamantul s-a dus la cel mai apropiat spital, Sfântu Ioan Spitalul de Urgență, pentru asistență medicală.
Pe certificatul medical emis la 14 martie 2006 de către Institutul Național Forense Mina Minovici, s-a menționat că reclamantul a prezentat tăieri traumatice și vânătăi care ar fi putut fi cauzate de lovituri repetate dintr-un obiect greu la 4 martie 2006. În conformitate cu același certificat, reclamantul a avut nevoie de cel puțin șapte până la opt zile de îngrijire medicală pentru a recupera. 10. Reclamantul a depus o plângere penală împotriva agresorului său pentru infracțiunile de prejudiciu corporal în temeiul articolului 180 § 2 din Codul penal. La rândul său, inculpatul a depus o plângere penală împotriva reclamantului pentru intimidare, insultă și difamare. Cele două dosare au fost însoțite și examinate împreună.
Ambele părți la procesul penal s-au alăturat, de asemenea, o plângere civilă față de criminalul. Sfântu Ioan Spitalul de Urgență a depus, de asemenea, o cerere civilă. 11. Curtea de district din București a auzit dovezi de la cinci martori propuse de părți. Niciun martor nu a fost prezent la incidentul din 4 martie 2006 și, în consecință, au declarat că nu erau conștienți de nici o altercație fizică între reclamant și B.C. 12. Prin hotărârea din 25 ianuarie 2007, Curtea de district București a achitat ambele acuzate și a respins acțiunile civile comune. Acuzatul indicat de către reclamant în plângerea penală a fost achitat din cauza faptului că reclamantul nu a dovedit că a cauzat leziunile.
13. Reclamantul a invocat. El a susținut că instanța de primă instanță nu a verificat modul în care leziunile atestate de certificatul medical au fost cauzate. De asemenea, el a susținut că singurul martor ocular al incidentului, O.M.M., deși a fost admis ca martor și convocat de instanța de primă instanță, nu a avut ocazia de a da dovezi. Reclamantul nu a indicat de ce acest martor nu a fost auzit. 14. Prin hotărârea din 27 aprilie 2007, Tribunalul județului București a respins recursul reclamantului cu privire la punctele de drept care susțin hotărârea din 25 ianuarie 2007 cu privire la faptul că depunerea simplă a unui certificat medical la instanță nu dovedește vina inculpată.
15. Dispozițiile Codului Penal, astfel cum sunt în vigoare la data în care se presupune că infracția a fost comisă, definind prejudiciul corporal, au citit după cum urmează: „Violitatea care cauzează leziuni fizice care au nevoie de asistență medicală de până la douăzeci de zile pentru recuperare este pedepsită cu închisoare de între trei luni și doi ani, sau cu o amendă.”
1. The applicant, Mr Constantin Oprea, is a Romanian national, who was born in 1958 and lives in Bucharest. He was represented before the Court by Mr M.A. Tănăsescu, a lawyer practising in Bucharest.
The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms C. Brumar, from the Ministry of Foreign Affairs.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 4 March 2006, a dispute took place between the applicant and a neighbour regarding car parking. It happened in front of the building where they lived. The applicant alleged that B.C. hit him several times on the head and face with a solid object, leaving him unconscious for a few moments.
Helped by his son and wife, he returned to his house and immediately called the police.
The police officers, who immediately arrived on the scene, imposed a fine on both him and his neighbour for a public order infraction.
The infraction fine (proces-verbal de contravenție) stated that it had been acknowledged by both parties involved in the incident that there had been a physical altercation between them. It had also mentioned that the applicant and B.C. had been advised to present themselves for a medical examination by the Bucharest forensic office.
The same day, after the police left, the applicant went to the closest hospital, Sfântu Ioan Emergency Hospital, for medical care.
On the medical certificate issued on 14 March 2006 by the Mina Minovici National Forensic Institute, it was mentioned that the applicant presented with traumatic cuts and bruising that could have been caused by repeated blows from a hard object on 4 March 2006. According to the same certificate, the applicant needed at least seven to eight days of medical care to recover.
The applicant lodged a criminal complaint against his aggressor for the offence of bodily harm under Article 180 § 2 of the Criminal Code. In turn, the defendant lodged a criminal complaint against the applicant for intimidation, insult and defamation. The two files were joined and examined together. Both parties to the criminal trial also joined a civil complaint to the criminal one. Sfântu Ioan Emergency Hospital also lodged a civil claim.
The Bucharest District Court heard evidence from five witnesses proposed by the parties. None of the witnesses had been present at the incident of 4 March 2006 and consequently they stated that they were not aware of any physical altercation between the applicant and B.C.
By a judgment of 25 January 2007, the Bucharest District Court acquitted both defendants and dismissed the joint civil actions. The defendant indicated by the applicant in the criminal complaint was acquitted on the grounds that the applicant had not proved that he had caused the injuries.
The applicant appealed. He argued that the court of first instance had failed to investigate how the injuries attested by the medical certificate had been caused. He also claimed that the only eyewitness to the incident, O.M.M., although admitted as a witness and summoned by the court of first instance, had not had an opportunity to give evidence. The applicant did not indicate why this witness had not been heard.
By a decision of 27 April 2007 the Bucharest County Court dismissed the applicant’s appeal on points of law upholding the decision of 25 January 2007 on the grounds that the simple submission of a medical certificate to the court does not prove the guilt of t.e defendant.
The provisions of the Criminal Code, as in force on the date the offence was allegedly committed, defining bodily harm, read as follows: “Violence causing physical injuries needing medical care of up to twenty days for recovery is punishable by imprisonment of between three months and two years, or by a fine.”