KABADAYı c. TURQUIE

Comunicat la 1 februarie 2017 SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI NR. 3845/11 Fahrettin KABADAYI împotriva Turciei introdusă la 26 noiembrie 2010 Cererea se referă la dreptul de acces la o instanță, precum și la independența și imparțialitatea Înaltei Curți Administrative Militare. Reclamantul a inițiat o procedură în fața Înaltei Curți pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciul suferit din cauza rănilor cauzate de o săritură cu parașuta în timpul serviciului său militar obligatoriu. Înalta Curte a respins cererile reclamantului pentru nerespectarea termenului de sesizare de un an, dat fiind că saltul cu parașuta a avut loc în 2006, în timp ce acțiunea fusese introdusă în 2009. Reclamantul susține că nu a avut cunoștință de caracterul permanent al handicapului său decât în 2009 și că a respectat, prin urmare, termenul.

Pe de altă parte, acesta pune în discuție independența și imparțialitatea Înaltei Curii. Întrebări cu privire la părți Respingerea cererii sale de încuviințare a dreptului reclamantului de a avea acces la o instanță în sensul articolului 6 a Convenției Înalta Curte Administrativă Militară a fost o instanță independentă și imparțială în sensul aceleiași dispoziții

Communiquée le 1er février 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête no 3845/11 Fahrettin KABADAYI contre la Turquie introduite le 26 novembre 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le droit d’accès à un tribunal ainsi que l’indépendance et l’impartialité de la Haute Cour administrative militaire. Le requérant initia une procédure devant la Haute Cour afin d’obtenir une indemnisation du préjudice qu’il avait subi en raison de blessures liées à un saut en parachute durant son service militaire obligatoire. La Haute Cour rejeta les demandes du requérant pour non-respect du délai de saisine d’un an, étant donné que le saut en parachute avait eu lieu en 2006 alors que le recours avait été introduit en 2009. Le requérant soutient qu’il n’a eu connaissance du caractère permanent de son handicap qu’en 2009 et qu’il a de ce fait respecté le délai. Par ailleurs, il remet en cause l’indépendance et l’impartialité de la Haute Cour.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le rejet pour forclusion de sa demande d’indemnité a-t-il porté atteinte au droit du requérant à accéder à un tribunal au sens de l’article 6 de la Convention ? 2. La Haute Cour administrative militaire était-elle un tribunal indépendant et impartial au sens de cette même disposition ?