YAVAȘ c. TURQUIE

Comunicat la 22 noiembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 30297/11 Kadriye YavaȘ și Büsra Yavaș împotriva Turciei introdusă la 2 ianuarie 2011 OBIECTUL L Soldatul care a fost împușcat accidental de Fehim Yavaș a fost condamnat de tribunalul militar la doi ani de închisoare și o lună pentru omor prin imprudență. Reclamanții se plâng de lipsa recunoașterii de către Înalta Curte Administrativă Militară a răspunderii autorităților militare în acest eveniment tragic și a lipsei de despăgubiri pentru prejudiciul suferit. În opinia lor, există o legătură unică, directă și incontestabilă între decesul rudelor lor și serviciul militar obligatoriu. În acest sens, ele invocă o încălcare a articolului 2 din Convenție.

Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții se plâng și de lipsa independenței și a imparțialității judecătorilor Înaltei Curți Administrative Militare. Având în vedere circumstanțele de fapt ale cazului, moartea dlui Fehim Yavaș a fost atribuită serviciului militar? În acest caz, lipsa de despăgubiri a reclamanților de către Înalta Curte Administrativă Militară a încălcat art. 2 din Convenție? Înalta Curte Administrativă Militară care s-a confruntat cu cauza reclamanților, putea fi considerată independentă și imparțială în conformitate cu prevederile articolului 6 alineatul (1) din convenție (Tanka c. Turcia, n 32219/05, §§ 68-84, 17 noiembrie 2015)

Communiquée le 22 novembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 30297/11 Kadriye YAVAȘ et Büșra YAVAȘ contre la Turquie introduite le 2 janvier 2011

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le décès accidentel du proche des requérants, M. Fehim Yavaș, lors de l’accomplissement de son service militaire obligatoire. Le soldat qui a tué par un tir accidentel Fehim Yavaș a été condamné par le tribunal militaire à une peine d’emprisonnement de deux ans et un mois pour homicide involontaire. Les requérants se plaignent du défaut de reconnaissance par la Haute Cour administrative militaire de la responsabilité des autorités militaires dans cet évènement tragique et de l’absence d’indemnisation pour le préjudice qu’ils avaient subi. Selon eux, il y a bien l’existence d’un lien unique, direct et incontestable entre le décès de leur proche et le service militaire obligatoire.

Ils allèguent à cet égard une violation de l’article 2 de la Convention. Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants se plaignent également d’un manque d’indépendance et d’impartialité des juges de la Haute Cour administrative militaire.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le droit du proche des requérants à la vie, consacré par l’article 2 de la Convention, a-t-il été violé en l’espèce ? Au vu des circonstances factuelles de l’espèce, le décès de M. Fehim Yavaș était-il imputable au service militaire ? Dans l’affirmative, l’absence d’indemnisation des requérants par la Haute Cour administrative militaire a-t-elle emporté violation de l’article 2 de la Convention ? 2. La Haute Cour administrative militaire qui a connu de la cause des requérants, pouvait-elle passer pour indépendante et impartiale comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ( Tanıșma c. Turquie , n o 32219/05, §§ 68-84, 17 novembre 2015) ?