- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 februarie 2017
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 3
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
Mihăilescu împotriva României
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1971 și în prezent îndeplinește o condamnare la închisoarea Vaslui. În 2012, reclamantul a fost condamnat pentru traficul de persoane și condamnat la zece ani de închisoare. El a fost reținut în mai multe centre de detenție. Cu toate acestea, în prezenta cerere el s-a plâns doar de condițiile de detenție în închisoarea Iași și de faptul că el nu a fost desemnat asistent de asistență medicală personală în Rahova și Iași închisoare între 2 aprilie 2013 și 30 ianuarie 2014. Reclamantul a fost reținut în închisoarea Iași în mai multe ocazii, pentru o perioadă de aproape zece luni: între 2 și 16 august 2013, 3 septembrie 2013 și 11 martie 2014, 14 martie și 6 iunie 2014, precum și începând cu 27 iunie și 4 iulie 2014. Reclamantul a susținut că a fost păstrat în condiții de igienă slabă în celulele suprapopulate.
A împărtășit o celulă de 25 de metri pătrați cu alți 17 deținuți. În plus, el a susținut că își împărtășește celulă cu fumatori, în ciuda faptului că era nefumător. Mâncarea a fost de asemenea de foarte slabă calitate. Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarului și transmise Curții de către Guvern, reclamantul a fost deținut în următoarele celule: - celule E 4.3, E 6.2. și E 6.7., toate măsurarea 33.33 mp. m, conținând douăzeci și șase paturi (adică 1,2 mp. m pe pat), ocupat de douăzeci și douăzeci și șase deținuți; - celula E 7.5, măsurată de 17.48 mp. m, conținând trei paturi (adică 5,8 mp. m pe pat), ocupat de unul până la trei deținuți; - și celula E 8.10, măsurand 17.48 mp.
m, conținând opt paturi (care este, 2.1 mp. m pe pat) și ocupat de patru până la opt deținuți. 10. Guvernul nu a furnizat nici informații privind numărul exact de deținuți care au ocupat celulele sau timpul petrecut de reclamant în fiecare dintre celulele menționate mai sus. 11. Deținuții au fost furnizate materiale de curățare și produse de igienă personală și au fost responsabile pentru curățarea celulelor. Contractoarele specializate au efectuat lucrări pentru eradicarea rozătoarelor și a insectelor ori de câte ori era considerat necesar. Deținuții aveau dreptul la două dușuri pe săptămână. 12. Reclamantul a primit o dieta specială pentru starea medicală (a se vedea punctul 13 de mai jos).
13. La 29 octombrie 2013, o comisie medicală a emis un certificat care a atestă că reclamantul a fost clasificat ca o persoană cu o incapacitate fizică permanentă și severă din cauza deficienței vizuale. Comisia medicală a acordat reclamantului dreptul la un asistent de îngrijire personală. 14. Reclamantul a afirmat că nu s-au făcut aranjamente speciale pentru el ca persoană cu afectare vizuală severă în închisoarea Iași și Rahova între 2 aprilie 2013 și 30 ianuarie 2014. 15. În plus, el susține că nu a fost desemnat asistent de îngrijire personală și a fost supus permanent unor remarci umilitoare și degradante de la colegii săi de celulă, aceleași persoane la care a trebuit să apeleze pentru asistență.
Deoarece el nu avea nici un asistent personal, el nu putea să beneficieze de plimbările zilnice și depindea de ceilalți deținuți care să fie mutați în jurul închisoarei. 16. El a primit doar asistență de la deținuții din clădire în schimb de țigări și bani. Deținuții au refuzat să-l ajute dacă nu au fost plătiți. Administrația nu a luat nici o măsură pentru a remedia situația. 17. Reclamantul a depus copia a mai multor cereri depuse la autoritățile închisoare la 21 mai, 21 noiembrie și, respectiv, 23 decembrie 2013 și la 20 februarie 2014, prin care a solicitat să fie atribuit un asistent personal. În fiecare dintre cererile sale, el a indicat numele co-deținutului pe care îl prefera să-l atribuie.
Toate aceste cereri au fost respinse din cauza faptului că co-deținătorii indicați de reclamant nu l-au putut ajuta deoarece au fost supuse sancțiunilor disciplinare. 18. Guvernul a susținut că administrarea ambelor închisori a făcut eforturi depline pentru a respecta standardele impuse de Curte. În plus, în 2013 autoritățile din închisoarea Iași au renovat celula E 4.3 (a se vedea punctul 9 de mai sus) pentru a răspunde nevoilor deținuților cu handicap, inclusiv ale reclamantului. 19. Guvernul a susținut că certificatul medical privind handicapul său a fost emis numai la 29 octombrie 2013 (a se vedea punctul 13 de mai sus) deoarece reclamantul nu a prezentat documentele solicitate de comisia specială pentru persoane cu handicap.
În plus, au susținut că, chiar înainte de eliberarea certificatului medical, autoritățile închisoare au permis la 9 august 2013 atribuirea unui asistent personal de asistență medicală a unei cereri depuse de reclamant la 7 august 2013. Ei i - au atribuit un deținut, d. M.D., care împărtășeau celulă a reclamantului. El a asistat reclamantul până la 16 august 2013, când acesta a fost admis la unitatea medicală din închisoarea Dej. În unitatea medicală reclamantul a fost asistat de un co-deținut cu care a împărtășit camera. Guvernul nu a furnizat nicio informație cu privire la co-deținutul în cauză. 20. După ce reclamantul s-a întors la închisoarea Iași, a depus o cerere de a fi desemnat un asistent de îngrijire personală.
La 22 aprilie 2014, autoritățile închisoare i-au atribuit un deținut, pe care reclamantul l-a refuzat. 21. Reclamantul a depus mai multe plângeri pe baza Legii nr. 275/2006 privind executarea condamnărilor cu judecătorul post-sensibilizare. 22. În 2013 reclamantul a depus trei plângeri cu privire la o încălcare de către administrația închisoarei Rahova a dreptului său de a avea un asistent de îngrijire personală. El a declarat că nu i - a fost atribuit nici o persoană să - l ajute, deși suferă de o afectare vizuală severă. 23. Plângerile au fost alăturate și examinate împreună de judecătorul poștașului la 14 iunie 2013. Judecătorul a remarcat că avizul medicului închisorii era că reclamantul nu avea dreptul la un asistent personal.
În plus, Comisia a remarcat că, la 9 mai 2013, autoritățile închisoare au desemnat o comisie de specialiști, care au examinat reclamantul. Comisia a constatat că, datorită deficienței vizuale, reclamantul a întâlnit dificultăți în mancarea, menținerea igiei sale și în alertarea personalului penitenciar sau a altor co-deținuți în caz de nevoie. Prin urmare, aceasta a recomandat o serie de măsuri care trebuie luate, care includeau monitorizarea atentă a reclamantului. Ulterior, un deținut, C.F., care împărtășește celula reclamantului, a fost atribuit să-l sprijine în activitățile sale zilnice. Judecătorul post-sensibil a respins plângerile reclamantului din cauza faptului că măsurile luate de autoritățile închisoare au fost suficiente.
24. În cererea sa adresată Curții, reclamantul a susținut că i-a atribuit C.F. a fost inutil pentru că aceasta a refuzat să-i ofere ajutor. Reclamantul a elaborat o declarație scrisă manual de C.F., datată 20 iunie 2013, în care acesta din urmă a declarat că nu a ajutat reclamantul deoarece autoritățile închisoare au refuzat să considere activitatea sa ca asistent de asistență medicală personală ca activitate care ar trebui remunerată.
4. The applicant was born in 1971 and is currently serving a prison sentence in Vaslui Prison.
In 2012 the applicant was convicted of human trafficking and sentenced to ten years’ imprisonment.
He was detained in several detention facilities. However, in the present application he only complained about the conditions of his detention in Iași Prison and about the fact that he had not been assigned a personal care assistant in Rahova and Iași Prisons between 2 April 2013 and 30 January 2014.
The applicant was detained in Iași Prison on several occasions, for a period of almost ten months: between 2 and 16 August 2013, 3 September 2013 and 11 March 2014, 14 March and 6 June 2014, as well as from 27 June and 4 July 2014.
The applicant alleged that he had been kept in conditions of poor hygiene in overcrowded cells. He had shared a cell of twentynine square metres with seventeen other detainees. Moreover, he submitted that he had shared his cell with smokers despite the fact that he was a nonsmoker. The food had also been of very poor quality.
According to the information provided by the National Prison Administration and forwarded to the Court by the Government, the applicant was held in the following cells: - cells E 4.3, E 6.2. and E 6.7., all measuring 33.33 sq. m, containing twentysix beds (that is, 1.2 sq. m per bed), occupied by twenty to twentysix detainees; - cell E 7.5., measuring 17.48 sq. m, containing three beds (that is, 5.8 sq. m per bed), occupied by one to three detainees; - and cell E 8.10, measuring 17.48 sq. m, containing eight beds (that is, 2.1 sq. m per bed) and occupied by four to eight detainees.
The Government did not provide any information concerning either the exact number of detainees who had occupied the cells or the time spent by the applicant in each of the above-mentioned cells.
The detainees were provided with cleaning materials and personal hygiene products and they were responsible for cleaning the cells. Specialist contractors carried out work to eradicate rodents and insects whenever it was considered necessary. The detainees were entitled to two showers per week.
The applicant received a special diet for his medical condition (see paragraph 13 below).
On 29 October 2013 a medical commission issued a certificate attesting that the applicant had been classified as a person with a permanent, severe physical disability on account of his visual impairment. The medical commission granted the applicant the right to a personal care assistant.
The applicant alleged that no special arrangements had been made for him as a person with severe visual impairment in Iași and Rahova Prisons between 2 April 2013 and 30 January 2014.
Moreover, he contended that he had not been assigned a personal care assistant and had been permanently subjected to humiliating and degrading remarks from his cellmates, the same people to whom he had to appeal for assistance. As he had had no personal assistant he had not been able to benefit from daily walks and had been dependent on the other inmates to be moved around the prison.
He had only received assistance from inmates in the facility in exchange for cigarettes and money. The inmates had refused to help him unless they were paid. The administration had not taken any steps to rectify the situation.
The applicant submitted copies of several requests he had lodged with the prison authorities on 21 May, 21 November and 23 December 2013 and on 20 February 2014 respectively, by which he had asked to be assigned a personal assistant. In each of his requests he had indicated the name of the co-detainee he had preferred to be assigned to him. All these requests were dismissed on the ground that the co-detainees indicated by the applicant could not assist him because they had been subject to disciplinary sanctions.
The Government submitted that the administration of both prisons had made diligent efforts to comply with the standards imposed by the Court. Moreover, in 2013 the authorities in Iași Prison had refurbished cell E 4.3 (see paragraph 9 above) to accommodate the needs of detainees with disabilities, including those of the applicant.
The Government contended that the medical certificate on his disability had been issued only on 29 October 2013 (see paragraph 13 above) because the applicant had failed to submit the documents requested by the special commission for disabled persons. They further argued that even before the medical certificate had been issued, the prison authorities had on 9 August 2013 allowed a request lodged by the applicant on 7 August 2013 to be assigned a personal care assistant. They had assigned him an inmate, M.D., who had been sharing the applicant’s cell. He had assisted the applicant until 16 August 2013, when the latter had been admitted to the medical unit of Dej Prison. In the medical unit the applicant had been assisted by a co-detainee with whom he had shared the room. The Government did not provide any information about the co-detainee in question.
After the applicant had returned to Iași Prison he had lodged a request to be assigned a personal care assistant. On 22 April 2014 the prison authorities had assigned him an inmate, whom the applicant had refused.
The applicant lodged several complaints on the basis of Law no. 275/2006 on the execution of sentences with the post-sentencing judge.
In 2013 the applicant lodged three complaints concerning an infringement by the administration of the Rahova Prison of his right to have a personal care assistant. He stated that he had not been assigned a person to assist him although he was suffering from a severe visual impairment.
The complaints were joined and examined together by the postsentencing judge on 14 June 2013. The judge noted that the prison doctor’s opinion was that the applicant was not entitled to a personal assistant. It further noted that on 9 May 2013 the prison authorities had appointed a commission of specialists, which had examined the applicant. The commission had found that owing to his visual impairment the applicant encountered difficulties in eating, maintaining his hygiene and in alerting prison staff or other co-detainees in case of need. It had therefore recommended a set of steps to be taken, which included closely monitoring the applicant. Subsequently, a detainee, C.F., sharing the applicant’s cell, had been assigned to support him in his daily activities. The post-sentencing judge dismissed the applicant’s complaints on the grounds that the steps taken by the prison authorities had been sufficient.
In his application to the Court, the applicant contended that assigning him C.F. had been useless because the latter had refused to provide him with any help. The applicant produced a handwritten statement by C.F., dated 20 June 2013, in which the latter had stated that he had not helped the applicant because the prison authorities had refused to consider his activity as a personal care assistant as work that should be remunerated.