NARJIS c. ITALIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
NARJIS c. ITALIE (CtEDO, 2017)
Comunicat la 23 februarie 2017 Prima secțiune Cerere nr. 57433/15 Mohamed NARJIS împotriva Italiei introdusă la 11 noiembrie 2015 PORTOFOLIUL se referă la expulzarea reclamantului, resortisant marocan, care a sosit în Italia la vârsta de 10 ani și care își are reședința legală în Italia timp de aproximativ 20 de ani. ÎNTREBĂRI CU PĂRȚILE A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată și de familie, în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție, din cauza expulzării sale în Maroc, având în vedere criteriile stabilite de Curte în jurisprudența sa (Boultif c. Elveția, nr. 54273/00, CEDH 2001 IX, Üner c. Țările de Jos [GC], nr. 46410/99, CEDH 2006 XII și Maslov c. Austria [GC], nr. 1638/03, CEDH 2008), expulzarea reclamantului a fost necesară într-o societate democratică, în sensul articolului 8 alineatul (2) În cadrul procedurii care a dus la adoptarea decretului de expulzare al reclamantului, autoritățile interne au luat în considerare în mod corespunzător faptul că reclamantul sosise în Italia la vârsta de 10 ani și că Õ avea reședința legală în Italia pentru cea mai mare parte a copilăriei sale și pentru întreaga sa adolescență [ Üner c. Țările de Jos [GC], n 46410/99, § 68-76 CEDH 2006 XII]? În momentul adoptării măsurii de deportare, autoritățile naționale au luat în considerare, de asemenea, absența altor legături de la Õ cu Marocul decât cel al cetățeniei sale (Ezzouhdi c. Franța, n 47160/99, § 34, 13 februarie 2001, Maslov c. Austria [GC], n 1638/03, CEDH 2008, și K.M. c. Elveția (dec.) 2 iunie 2015, n 6009/10).