KABTANE c. FRANCE

Publicat pe 3 februarie 2025 CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA RĂSPUNSURA nr. 20509/24 Kamel KABTANE împotriva Franței, introdusă la 9 iulie 2024, comunicată la 15 ianuarie 2025 CEA MAI DE LEFFARE Reclamantul este rectorul Marii Mosque de Lyon. În urma unui apel la rugăciunea pe care a lansat-o din minaretul moscheii în martie 2020, reclamantul a fost pus sub semnul întrebării de mai multe persoane pe Twitter . În special, S. Primul islamist a participat la atentatul din 13 noiembrie la Paris, al doilea a lansat un apel la rugăciunea de sus a minaretului său din Lyon. C pentru a provoca la discriminare și la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane din cauza apartenenței lor la o anumită religie.

Instanța din Lyon a confirmat hotărârea, întrucât publicarea a avut ca scop să ridice un efect de șoc și să marcheze mințile și că nu a exprimat o opinie și nu într-o dezbatere din culpă care ar putea avea ca scop obținerea sau influențarea unei decizii publice, dar a constituit, în afara oricărei argumentări, o provocare publică la discriminare, crimă sau violență față de reclamant pe motiv exclusiv de religie, lalism, prin faptul că îi îndemna în mod necesar pe internaute să hrănească un sentiment de ostilitate și de respingere.

Printr-o hotărâre din 14 mai 2024, Curtea de Casație a Casa fără trimitere la hotărârea din 23 mai 2024. Aceasta a reînceput considerentele instanței judecătorești din cauza căreia a ajuns la concluzia că Prin urmare, în timp ce faptul de a-l califica pe dl Kabêne d'Islamist, nu din cauza apartenenței sale la religia musulmană, ci din cauza așa-numitei sale aderări și a presupusei sale participări la lalismismul radical, astfel încât unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii era defectuos. Invocând articolele 8 și 14 din convenție, reclamantul susține că Curtea de Casație a pus în mare pericol în fața atacurilor antimusulmane și discriminatorii ale activiștilor care apelează la ură rasială și religioasă.

Tribunalul consideră că, în cazul în care reclamantul a fost acuzat de a fi islamist, Curtea de Casație a aprobat această justificare în ochii autorului discursului și al opiniei publice. În special, este aceasta o prioritate în fața instanțelor interne și, în special, în fața Curții de Casație, cel puțin în esență, a protecției oferite de articolele 8 și 14 din convenție Faptul că autorul publicării în litigiu (S.) nu a fost supus niciunei sancțiuni în urma depunerii plângerii penale de către reclamant este încălcarea obligației autorităților interne de a-și respecta obligația pozitivă, în sensul art. 8, singur și combinat cu art. 14 din Convenție, de a proteja viața privată a reclamantului împotriva discursului de ură religioasă și rasială și/sau de a-i afecta reputația

Publié le 3 février 2025

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 20509/24 Kamel KABTANE contre la France introduite le 9 juillet 2024 communiquée le 15 janvier 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant est le recteur de la Grande Mosquée de Lyon. À la suite d’un appel à la prière qu’il avait lancé depuis le minaret de la mosquée en mars 2020, le requérant fut mis en cause par plusieurs individus sur Twitter . En particulier, S. – membre d’un groupe d’extrême droite – publia un montage photographique faisant figurer le requérant à côté de Salah Abdeslam (personne condamnée pour sa participation à l’attaque terroriste du 13 novembre 2015). Ce montage fut accompagné d’une légende suivante : « Le premier islamiste a participé à l’attentat du 13 novembre à Paris, le deuxième a lancé un appel à la prière du haut de son minaret à Lyon. C’est Kamel KABTANE. Tous les deux ont un même rêve : imposer l’islam à tous les européens.

#LyonSanslslamistes » Le requérant déposa une plainte pénale et se constitua partie civile. Le tribunal correctionnel de Lyon condamna S. pour provocation à la discrimination et à la haine à l’égard d’une personne ou d’un groupe de personnes en raison de leur appartenance à une religion déterminée. La cour d’appel de Lyon confirma le jugement, considérant que la publication visait à susciter un effet de choc et à marquer les esprits et qu’elle n’exprimait pas une opinion s’inscrivant dans un débat d’idées tendant éventuellement à obtenir ou influencer une décision publique mais constituait, en dehors de toute argumentation, une provocation publique à la discrimination, à la haine ou à la violence à l’égard du requérant à raison de sa seule religion, l’islam, en ce qu’elle incitait nécessairement les internautes à nourrir un sentiment d’hostilité et de rejet.

Par un arrêt du 14 mai 2024, la Cour de cassation cassa sans renvoi l’arrêt d’appel. Elle reprit les considérations de la juridiction d’appel pour conclure qu’« en se déterminant ainsi, alors que le fait de qualifier M. Kabtane d’islamiste vis[ait] l’intéressé, non pas à raison de son appartenance à la religion musulmane, mais du fait allégué de son adhésion et de sa participation supposées a l’islamisme radical, de sorte que l’un des éléments constitutifs du délit fai[sait] défaut ». Invoquant les articles 8 et 14 de la Convention, le requérant soutient que la Cour de cassation l’a gravement mis en danger face aux attaques antimusulmanes et discriminatoires des militants appelant à la haine raciale et religieuse.

Il considère qu’en cassant l’arrêt d’appel au motif que le requérant était accusé d’être un islamiste, la Cour de cassation a avalisé cette justification aux yeux de l’auteur des propos et de l’opinion publique.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, au sens de l’article 35 § 1 de la Convention ? En particulier, s’est-il prévalu devant les juridictions internes et notamment devant la Cour de cassation, au moins en substance, de la protection offerte par les articles 8 et 14 de la Convention ? 2. Le fait que l’auteur de la publication litigieuse (S.) n’a in fine subi aucune sanction à la suite du dépôt de la plainte pénale par le requérant, est ‑ il constitutif d’un manquement des autorités internes de respecter leur obligation positive, au sens de l’article 8, seul et combiné avec l’article 14 de la Convention, de protéger la vie privée du requérant contre le discours de haine religieuse et raciale et/ou contre une atteinte à sa réputation ?