Publicat la 12 aprilie 2021 CINCEA SECȚIUNEA DOBÂNZARE nr. 28000/19 Jean-Marc ROUILLAN împotriva Franței introduse la 20 mai 2019, comunicat la 22 martie 2021 DE LA L În special în legătură cu teroriștii responsabili de atentatele din Paris din 2015: mai degrabă, eu i-am găsit foarte curajoși, s-au luptat cu curaj... mai ales cu frații Kouachi, (...) s-au bătut până la ultimul glonț... Un avocat însărcinat cu interesele victimelor acestor atacuri a denunțat opinia reclamantului cu privire la autorii lor. Acesta a fost apoi acuzat de apologie de terorism accesibilă publicului online. Tribunalul de Mare Instanță din Paris și-a pronunțat sentința la 7 La 16 mai 2017, Curtea de apel din Paris a recalificat faptele în complicitate publică a unui act de terorism având în vedere articolul Õ-2-5 din Codul Penal și l-a declarat vinovat pe reclamant la 18 luni de închisoare, din care 10 luni cu suspendare. La 6 martie 2018, Curtea de Casație a sesizat Consiliul Constituțional cu privire la o chestiune prioritară de constituționalitate pentru a se pronunța cu privire la conformitatea textelor de aplicare a legii cu motivarea instanței judecătorești. La 18 mai 2018, Consiliul Constituțional a declarat că textul articolului În hotărârea sa din 27 noiembrie 2018, Curtea de Casație a respins recursul, referindu-se în special la alineatul (2) din art. 10. Întrebări cu privire la părți A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului și, în special, dreptul său de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție? În acest sens, a fost necesar acest lucru, în sensul articolului 10
Publié le 12 avril 2021
Requête n
o
28000/19
Jean-Marc ROUILLAN
contre la France
introduite le 20 mai 2019
communiquée le 22 mars 2021
La requête concerne la condamnation du requérant pour complicité d’apologie publique d’un acte de terrorisme.
Le requérant accorda en 2016 un entretien à la radio «
Grenouille
», qui fut ensuite reprise dans le magazine «
Le ravi
», mensuel paraissant dans la région Provence-Alpes-Côte d’Azur, tiré à 3
000 exemplaires environ et accessible en ligne.
Il déclarait notamment, à propos des terroristes responsables des attentats commis à Paris en 2015
: «
Moi je les ai trouvés très courageux, ils se sont battus courageusement ...
». «
Les frères Kouachi, (...) ils se sont battus jusqu’à leur dernière balle
...
».
Un avocat en charge des intérêts des victimes de ces attentats dénonça l’opinion exprimée par le requérant à propos de leurs auteurs.
Celui-ci fut ensuite poursuivi pour apologie de terrorisme accessible au public en ligne.
Le tribunal de grande instance de Paris a rendu son jugement le 7
septembre 2016. Il a déclaré le requérant coupable en tant qu’auteur et l’a condamné à 8 mois d’emprisonnement.
Le 16 mai 2017, la cour d’appel de Paris a requalifié les faits en complicité d’apologie publique d’un acte de terrorisme au vu de l’article
421-2-5 du code pénal et a déclaré le requérant coupable. Elle l’a condamné à 18 mois d’emprisonnement dont 10 mois avec sursis.
Le 6 mars 2018, la Cour de cassation a saisi le Conseil constitutionnel d’une question prioritaire de constitutionnalité pour voir statuer sur la conformité des textes répressifs avec la motivation de la cour d’appel. Le 18
mai 2018, celui-ci a déclaré que le texte de l’article 421-2-5 du code pénal n’était pas équivoque.
Dans son arrêt du 27 novembre 2018, la Cour de cassation a rejeté le pourvoi en se référant notamment au paragraphe 2 de l’article 10.
1.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article
10 §
1 de la Convention ?
2.
Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle nécessaire, au sens de l’article
10 §
2
?