Khunkerkhanov împotriva Franței

Printr-o scrisoare din 30 decembrie 2021, directorul interdepartamental al securității interne al departamentului Drôme a informat procurorul Republicii din Valence cu privire la fapte susceptibile de a fi calificate drept apologia terorismului sau provocare directă la un act de terorism. Au fost puse în aplicare interceptări telefonice și măsuri de localizare geografică în cadrul unei anchete preliminare. Aceasta din urmă a relevat că între 13 septembrie 2021 și 6 aprilie 2022, reclamantul, titular al unui cont în aplicația Telegram, a creat un canal și a publicat 24 de înregistrări video susceptibile a fi în legătură cu infracțiunile denunțate.

Plasat în custodie polițienească la 6 aprilie 2022, reclamantul a recunoscut că este creatorul acestui cont, confirmând, de altfel, că canalul său Telegram era public și accesibil tuturor.

Printr-un rechizitoriu introductiv din 8 aprilie 2022, procurorul Republicii a deschis o informare judiciară împotriva reclamantului pentru apologia actelor de terorism utilizând un serviciu de comunicare publică online din 18 septembrie 2021 până la 6 aprilie 2022. Un rechizitoriu suplimentar a adăugat perioada de la 18 iulie 2021 la 18 septembrie 2021. În cursul interogatoriului de primă comparație care s-a desfășurat în fața judecătorului de instrucție în aceeași zi, reclamantul a confirmat că este creatorul canalului Telegram, a cărui iconografie amintea de cea a Statului Islamic, și că a publicat înregistrările video litigioase, care prezentau în special jihadul și pe teroriștii care mor ca martiri într-o lumină favorabilă. El a declarat că a comis o greșeală făcându-le publice, dar a contestat gravitatea acestora și orice intenție rău intenționată din partea sa.

Judecătorul de instrucție l-a pus pe reclamant sub urmărire penală. Judecătorul libertăților și al detenției (JLD) a dispus plasarea sa în detenție provizorie. În ordonanța sa din 8 aprilie 2022, JLD a reținut în special următoarele elemente: „(...) chiar dacă cazierul judiciar [al reclamantului] nu menționează nicio condamnare, rămâne că, din iulie 2021, acesta a publicat pe contul său Telegram (...) numeroase înregistrări video făcând apologia terorismului dintre care unele cheamă la «distrugerea necredincioșilor» și în special cu ocazia datelor aniversare ale atentatelor teroriste precum 13 noiembrie 2021, că pe telefonul său mobil au fost găsite înregistrări video de propagandă cu obiect terorist, că [reclamantul] desfășura o activitate importantă pe rețelele sociale și că doar plasarea sa în detenție apare ca fiind de natură să prevină repetarea infracțiunii, (...) acesta beneficiază de dubla cetățenie franco-rusă și (...) ar putea profita de o eliberare pentru a părăsi teritoriul național (...)"

La 3 mai 2022, camera de instrucție a curții de apel din Grenoble a confirmat această ordonanță. Ulterior, mai multe cereri de eliberare au fost respinse de JLD și de camera de instrucție.

Printr-o ordonanță din 28 septembrie 2022, JLD a prelungit detenția provizorie a reclamantului pentru o durată de 6 luni. La 13 octombrie 2022, camera de instrucție a curții de apel din Grenoble a confirmat această ordonanță în temeiul art. 706-24-3 din Codul de procedură penală (CPP) referitor la durata detenției provizorii pentru actele de terorism, în special delictul de apologie a actelor de terorism reproșat reclamantului.

La 31 martie 2023, JLD a dispus o nouă prelungire a detenției provizorii a reclamantului pentru o durată de 6 luni, în temeiul art. 706-24-3 din CPP. Printr-o hotărâre din 14 aprilie 2023, camera de instrucție a curții de apel din Grenoble a confirmat această ordonanță. În plus, aceasta a refuzat să transmită o chestiune prioritară de constituționalitate ridicată de reclamant, care susținea că regimul de detenție provizorie prevăzut la art. 706-24-3 din CPP aducea o atingere disproporționată libertății sale de exprimare.

Reclamantul a formulat un recurs în casație. În memoriul său ampliativ, acesta a susținut în special că plasarea în detenție provizorie a unei persoane puse sub urmărire penală pentru apologia terorismului era incompatibilă cu dreptul la libertatea de exprimare recunoscut de art. 10 din Convenție. Într-un alt motiv, acesta a susținut că dispozițiile art. 706-24-3 din CPP erau contrare art. 11 din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789, precum și art. 4 și 66 din Constituția din 4 octombrie 1958.

În concluziile sale, avocatul general a propus, având în vedere durata detenției provizorii, faptele urmărite și exigențele art. 10 din Convenție, să accepte unul dintre motivele ridicate de reclamant.

Printr-o hotărâre din 26 iulie 2023, Curtea de Casație a casat și anulat hotărârea din 14 aprilie 2023, pentru următoarele motive: „Văzând art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 593 din Codul de procedură penală: (...)

Pentru a confirma prelungirea detenției provizorii [a reclamantului], camera de instrucție s-a pronunțat doar în raport cu criteriile art. 144 și 145-1 din Codul de procedură penală, fără a căuta, așa cum o invita memoriul depus în mod regulamentar de cel interesat, dacă prelungirea menționată nu constituie o atingere disproporționată a libertății sale de exprimare, așa cum este garantată de art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Statuând astfel, judecătorii au încălcat textele menționate mai sus și principiile amintite mai sus.

Într-adevăr, detenția provizorie a persoanei puse sub urmărire penală pentru apologie publică a actelor de terorism constituie o constrângere reală și efectivă și, prin acest fapt, o ingerință în exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare.

Detenția provizorie intră deci în domeniul art. 10 menționat și trebuie să respecte condițiile impuse de al doilea paragraf al acestui text.

Limitarea dreptului la libertatea de exprimare este prevăzută de lege și răspunde obiectivului de apărare a ordinii și de prevenire a infracțiunilor penale.

Revine deci instanței în fața căreia este invocată o astfel de atingere să verifice caracterul proporționat al detenției provizorii în raport cu scopul legitim urmărit. (...)" 12. Printr-o hotărâre special motivată din 31 august 2023, camera de instrucție a curții de apel din Lyon, desemnată de Curtea de Casație să se pronunțe în urma trimiterii, a considerat detenția provizorie a reclamantului conformă cu exigențele art. 10 din Convenție și cu jurisprudența Curții. Aceasta a respins motivul întemeiat pe neconvenționalitatea art. 706-24-3 din CPP și a confirmat ordonanța de prelungire din 31 martie 2023. Reclamantul a formulat un recurs în casație. 13. La 5 decembrie 2023, Curtea de Casație a declarat inadmisibil recursul formulat împotriva hotărârii camerei de instrucție a curții de apel din Lyon din 31 august 2023, din lipsa de a fi fost formulat în condițiile legale, și anume de către un avocat care își exercită profesia pe lângă instanța care a statuat în apel. 14. În paralel, la 3 octombrie 2023, JLD a dispus din nou prelungirea detenției provizorii pentru o durată de 6 luni. Printr-o hotărâre din 18 octombrie 2023, camera de instrucție a curții de apel din Grenoble a confirmat ordonanța sa. Aceasta a respins argumentația reclamantului, conform căreia prelungirea detenției provizorii și art. 706-24-3 din CPP, întrucât prevedea reguli de detenție provizorie identice pentru delictul de apologie a terorismului și pentru crimele de terorism, aduceau o atingere disproporționată libertății sale de exprimare. Reclamantul a formulat un recurs în casație. 15. Printr-o hotărâre din 29 noiembrie 2023, tribunalul corecțional din Grenoble l-a declarat pe reclamant vinovat de faptele reproșate și l-a condamnat la o pedeapsă de 18 luni de închisoare, precum și la o supraveghere socio-judiciară pentru o durată de 5 ani. Reclamantul fiind deținut de mai mult de 18 luni la data pronunțării hotărârii, a fost pus în libertate în aceeași zi. 16. La 30 ianuarie 2024, Curtea de Casație a respins recursul formulat împotriva hotărârii camerei de instrucție a curții de apel din Grenoble din 18 octombrie 2023, pe motiv că acesta devenise fără obiect ca urmare a punerii în libertate a reclamantului. 17. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul susține, pe de o parte, că dispozițiile art. 706-24-3 din CPP care stabilesc durata detenției provizorii pentru delictele de terorism sunt contrare art. 10 din Convenție, întrucât ar permite prelungirea măsurii cu titlu excepțional fără a preciza condițiile, și, pe de altă parte, că plasarea sa în detenție provizorie a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare, prin încălcarea art. 10 din Convenție.

Par une lettre du 30 décembre 2021, le directeur interdépartemental de la sécurité intérieure du département de la Drôme informa le procureur de la République de Valence de faits susceptibles d’être qualifiés d’apologie du terrorisme ou de provocation directe à un acte de terrorisme. Des interceptions téléphoniques et des mesures de géolocalisation furent mises en place dans le cadre d’une enquête préliminaire. Cette dernière fit apparaître qu’entre le 13 septembre 2021 et le 6 avril 2022, le requérant, titulaire d’un compte dans l’application Telegram , avait créé une chaîne et publié 24 vidéos susceptibles d’être en lien avec les infractions dénoncées.

Placé en garde à vue le 6 avril 2022, le requérant reconnut être le créateur de ce compte, confirmant par ailleurs que sa chaîne Telegram était publique et accessible à tous.

Par un réquisitoire introductif du 8 avril 2022, le procureur de la République ouvrit une information judiciaire contre le requérant pour apologie d’actes de terrorisme en utilisant un service de communication au public en ligne du 18 septembre 2021 au 6 avril 2022. Un réquisitoire supplétif ajouta la période du 18 juillet 2021 au 18 septembre 2021. Au cours de l’interrogatoire de première comparution qui se déroula devant le juge d’instruction le même jour, le requérant confirma être le créateur de la chaîne Telegram , dont l’iconographie rappelait celle de l’État islamique, et avoir publié les vidéos litigieuses, qui présentaient notamment le djihad et les terroristes mourant en martyrs sous un jour favorable. Il déclara avoir commis une erreur en les rendant publiques, mais contesta leur gravité et toute intention malveillante de sa part.

Le juge d’instruction mit le requérant en examen. Le juge des libertés et de la détention (JLD) ordonna son placement en détention provisoire. Dans son ordonnance du 8 avril 2022, le JLD releva notamment les éléments suivants : « (...) même si le casier judiciaire [du requérant] ne porte mention d’aucune condamnation, il n’en demeure pas moins que depuis juillet 2021 il a publié sur son compte Telegram (...) de nombreuses vidéos faisant l’apologie du terrorisme dont certaines appellent à "la destruction des infidèles" et notamment lors des dates anniversaire d’attentats terroristes tels que le 13 novembre 2021, que sur son téléphone portable des vidéos de propagande à objet terroriste ont été retrouvées, que le [requérant] exerçait une activité importante sur les réseaux sociaux et que seul son placement en détention apparaît de nature à prévenir le renouvellement de l’infraction, (...) il bénéficie de la double nationalité franco-russe et (...) il pourrait profiter d’une remise en liberté pour quitter le territoire national (...) »

Le 3 mai 2022, la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Grenoble confirma cette ordonnance. Par la suite, plusieurs demandes de mise en liberté furent rejetées par le JLD et la chambre de l’instruction.

Par une ordonnance du 28 septembre 2022, le JLD prolongea la détention provisoire du requérant pour une durée de 6 mois. Le 13 octobre 2022, la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Grenoble confirma cette ordonnance sur le fondement de l’article 706-24-3 du code de procédure pénale (CPP) relatif à la durée de la détention provisoire pour les actes de terrorisme, notamment le délit d’apologie d’actes de terrorisme reproché au requérant.

Le 31 mars 2023, le JLD ordonna une nouvelle prolongation de la détention provisoire du requérant pour une durée de 6 mois, sur le fondement de l’article 706-24-3 du CPP. Par un arrêt du 14 avril 2023, la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Grenoble confirma cette ordonnance. Par ailleurs, elle refusa de transmettre une question prioritaire de constitutionnalité soulevée par le requérant, qui soutenait que le régime de détention provisoire prévu par l’article 706-24-3 du CPP portait une atteinte disproportionnée à sa liberté d’expression.

Le requérant forma un pourvoi en cassation. Dans son mémoire ampliatif, il fit notamment valoir que le placement en détention provisoire d’une personne mise en examen du chef d’apologie du terrorisme était incompatible avec le droit à la liberté d’expression reconnu par l’article 10 de la Convention. Dans un autre moyen, il soutint que les dispositions de l’article 706 ‑ 24 ‑ 3 du CPP étaient contraires à l’article 11 de la Déclaration des droits de l’homme et du citoyen de 1789, ainsi qu’aux articles 4 et 66 de la Constitution du 4 octobre 1958.

Dans ses conclusions, l’avocat général proposa, compte tenu de la durée de la détention provisoire, des faits poursuivis et des exigences de l’article 10 de la Convention, d’accueillir l’un des moyens soulevés par le requérant.

Par un arrêt du 26 juillet 2023, la Cour de cassation cassa et annula l’arrêt du 14 avril 2023, pour les motifs suivants : « Vu les articles 10 de la Convention européenne des droits de l’homme et 593 du code de procédure pénale : (...)

Pour confirmer la prolongation de la détention provisoire [du requérant], la chambre de l’instruction s’est prononcée au regard des seuls critères des articles 144 et 145-1 du code de procédure pénale, sans rechercher, comme l’y invitait le mémoire régulièrement déposé par l’intéressé, si ladite prolongation ne constitue pas une atteinte disproportionnée à sa liberté d’expression, telle que garantie par l’article 10 de la Convention européenne des droits de l’homme.

En statuant ainsi, les juges ont méconnu les textes susvisés et les principes ci ‑ dessus rappelés.

En effet, la détention provisoire de la personne mise en examen du chef d’apologie publique d’actes de terrorisme constitue une contrainte réelle et effective et, de ce fait, une ingérence dans l’exercice de son droit à la liberté d’expression.

La détention provisoire entre dès lors dans le champ de l’article 10 précité et doit respecter les conditions posées par le second paragraphe de ce texte.

La limitation du droit à la liberté d’expression est prévue par la loi et répond à l’objectif de défense de l’ordre et de prévention des infractions pénales.

Il appartient donc à la juridiction devant laquelle une telle atteinte est invoquée, de vérifier le caractère proportionné de la détention provisoire au regard du but légitime poursuivi. (...) » 12. Par un arrêt spécialement motivé du 31 août 2023, la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Lyon, désignée par la Cour de cassation pour statuer sur renvoi, jugea la détention provisoire du requérant conforme aux exigences de l’article 10 de la Convention et à la jurisprudence de la Cour. Elle rejeta le moyen tiré de l’inconventionnalité de l’article 706-24-3 du CPP et confirma l’ordonnance de prolongation du 31 mars 2023. Le requérant forma un pourvoi en cassation. 13. Le 5 décembre 2023, la Cour de cassation déclara irrecevable le pourvoi formé contre l’arrêt de la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Lyon du 31 août 2023, faute d’avoir été formé dans les conditions légales, à savoir par un avocat exerçant auprès de la juridiction ayant statué en appel. 14. Parallèlement, le 3 octobre 2023, le JLD ordonna à nouveau la prolongation de la détention provisoire pour une durée de 6 mois. Par un arrêt du 18 octobre 2023, la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Grenoble confirma son ordonnance. Elle rejeta l’argumentation du requérant, aux termes de laquelle la prolongation de la détention provisoire et l’article 706-24-3 du CPP, en ce qu’il prévoyait des règles de détention provisoire identiques pour le délit d’apologie du terrorisme et pour les crimes de terrorisme, portaient une atteinte disproportionnée à sa liberté d’expression. Le requérant forma un pourvoi en cassation. 15. Par un jugement du 29 novembre 2023, le tribunal correctionnel de Grenoble déclara le requérant coupable des faits reprochés et le condamna à une peine de 18 mois d’emprisonnement, ainsi qu’à un suivi socio-judiciaire pour une durée de 5 ans. Le requérant étant détenu depuis plus de 18 mois à la date de prononcé du jugement, il fut mis en liberté le jour même. 16. Le 30 janvier 2024, la Cour de cassation rejeta le pourvoi formé contre l’arrêt de la chambre de l’instruction de la cour d’appel de Grenoble du 18 octobre 2023, au motif qu’il était devenu sans objet à la suite de la mise en liberté du requérant. 17. Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant soutient, d’une part, que les dispositions de l’article 706-24-3 du CPP fixant la durée de la détention provisoire pour les délits de terrorisme sont contraires à l’article 10 de la Convention, dès lors qu’elles permettraient la prolongation de la mesure à titre exceptionnel sans en préciser les conditions et, d’autre part, que son placement en détention provisoire a constitué une ingérence dans son droit à la liberté d’expression, en violation de l’article 10 de la Convention.