CtEDO 08.03.2017 Auto

NEAGU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
08.03.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
NEAGU v. ROMANIA (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 8 martie 2017 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 49651/16 Virginia NEAGU împotriva României depusă la 11 august 2016 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Virginia Neagu, este un cetățean român care s-a născut în 1945 și locuiește în Galați. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl Pantea, soțul ei. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 mai 2012, reclamantul a fost diagnosticat cu o incapacitate fizică permanentă. În prezent, ea poate să se mute doar cu ajutorul unui scaun cu rotile. Soțul ei a fost numit tutore legal ( curator ) și asistent personal. Ei dețin apartamentul în care locuiesc. Potrivit reclamantului, în 2013 președintele asociației proprietarilor a clădirii lor a instalat o ușă la intrarea principală a clădirii. Din acest motiv, reclamantul nu a putut să treacă prin intrarea principală în scaunul său cu rotile neînsoțit. La 17 iunie 2013, reclamantul a introdus o acțiune (denumită în continuare „acțiunea principală”) împotriva asociației proprietarilor, pentru a-l obliga să facă ca ascensorul clădirii să fie pe deplin operațional, să îndepărteze ușa și să repoziționeze charactele ușii, astfel încât rampa de acces să fie aliniată cu ușa, pentru a permite reclamantului acces neîntrerupt în scaunul cu rotile. Ea se bazează pe dispozițiile Legii de protecție a persoanelor cu handicap (Legea privată protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Măsurile intermediare (ordonanța președințială) În același timp când a introdus acțiunile menționate mai sus împotriva asociației proprietarilor, reclamantul a depus o cerere intermediară pentru a lua aceleași măsuri pe parcursul perioadei procedurii judiciare în ceea ce privește această acțiune. La 23 iulie 2013, Curtea de District Galați a refuzat cererea interimar ca fiind nefondată, deoarece a considerat că fotografia prezentată de părți a arătat că ușa de intrare a permis accesul unei persoane într-un scaun cu rotile. Reclamantul a apelat și, într-o decizie finală din 10 octombrie 2013, Curtea județului Galați a permis cererea interimar și a ordonat asociației proprietarilor să îndepărteze ușa în cauză și să repoziteze ușa pentru a o aliniază cu rampa de acces. La 31 octombrie 2013, reclamantul a solicitat serviciile unui judecător pentru executarea ordinului interimar din 10 octombrie 2013. nerespectarea ordinii interioare din 10 octombrie 2013. Ea a acuzat judecătorul de abuz de funcție și asociației proprietarilor de nerespectare a hotărârii instanței. Plânsul atât pentru judecătorul, cât și pentru asociația proprietarului a fost în cele din urmă respins, respectiv, la 30 mai. 2014 de către biroul procuror atașat Curții de Apel Galați și la 4 iunie 2015 de către biroul procuror atașat Curții de District Galați. Procurorii au remarcat că judecătorii au informat reprezentantul reclamantului că, pentru ca procedura de executare să continue, reclamantul a trebuit să ceară aprobarea instanței pentru ca ea să efectueze lucrările ordonate în sine (și ulterior să solicite rambursarea cheltuielilor sale din partea asociației proprietarilor). Având în vedere faptul că reclamantul nu a reușit să facă acest lucru, judecătorul nu a putut fi considerat responsabil pentru neexecutarea ordinii de judecată și, prin urmare, nu a comis un act penal. Acțiunea principală La 18 decembrie 2014, Curtea de District Galați a respins principala acțiune depusă de reclamant împotriva asociației proprietarilor. Curtea a vizitat clădirea reclamantului și a examinat facilitățile de acces pentru scaunuri cu rotile. Pe baza dovezilor din dosar, inclusiv observațiile sale, instanța a constatat că ascensorul a fost stabilit și că accesul reclamantului la clădire nu a fost obstrucționat. În special, toată lumea, cu excepția soțului reclamantului, s-a dovedit capabil să împingă scaunul cu rotile peste pas la ușă de intrare. În plus, reclamantul ar putea accesa clădirea dacă asistentul ei personal a deschis a doua jumătate a ușii de intrare principală, care de obicei a rămas închis, și a unghitat scaun cu rotile ușor la stânga când trecea prin ușă. Curtea județului a considerat că cererile reclamantului sunt excesive și ar afecta în mod disproporționat drepturile celorlalți proprietari de apartamente. În plus, modificările solicitate de reclamant ar împiedica „confortul termic” (confortul termic ) din apartamentele de la etajul de jos. Curtea a ordonat, de asemenea, reclamantului să plătească 600 de lei români (RON) asociației proprietarilor ca rambursare pentru costurile sale. Reclamantul a apelat, susținând în principal că accesul ei la clădire continuă să fie afectat. Într-o decizie din 21 octombrie 2015 a servit reclamantului la 12 Februarie 2016, Curtea județului Galați a permis recursul numai în ceea ce privește nivelul costurilor și a redus-o la RON 200. Curtea județului a susținut restul hotărârii din partea Curții de District. Decizia a fost finală. evoluția legislației privind protecția acordată persoanelor cu handicap, precum și practica internă relevantă, este detaliată în Gherghina c. România (dec. [GC], nr. 42219/07, 9 iulie 2015). COMPLAINT În baza articolelor 8 și 14 din Convenție, reclamantul se plâng că nu poate avea o viață normală deoarece nu poate părăsi apartamentul deoarece intrarea principală a clădirii sale rezidențiale este obstrucționată. Ea deploră faptul că instanțele interne au dat prioritate la confortul celorlalți proprietari de apartamente în clădire și a ignorat complet propria situație, și, în plus, nu a luat în considerare orice alternativă care ar găsi un echilibru între interesele concurente. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața ei privată, în contravenție cu art. 8 din Convenție? În special, autoritățile interne (juri și judecători) au ajuns la un echilibru echitabil între interesele concurente în joc? Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției pe motivul handicapului ei, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 8 (a se vedea, de exemplu, Glor v. Elveția , nr. 13444/04, § 53, CEDO 2009)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă