CtEDO 14.03.2017 Auto

ULUKUȘ AND OTHERS v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
14.03.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ULUKUȘ AND OTHERS v. TURKEY (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 46940/06 Zeliha ULUKUȘ și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 14 martie 2017 în calitate de comitet compus din: Nebojša Vučinić, președinte, Valeriu Grițco, Stéphanie Mourou-Vikström, judecători și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 noiembrie 2006, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitanți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, dna Zeliha Ulukuș, dna Sultan Çetinkinkaya, dna Vahide Çoban, dna İslim Delen și dna Fatma Derin sunt resortisanți turci născuți în 1944, 1955, 1950, 1936 și, respectiv, 1950 și trăiesc în Gaziantep. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl M.S. Yıldız, avocat practicant în Gaziantep. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor. La 3 august 1990, Ministerul Energiei și Resurselor Naturale („administrația”) a hotărât să exproprieze ploturile de teren ale reclamanților (planta nr. 400) din Birecik, Șanlıurfa și la 24 aprilie 2000, decizia a fost acordată reclamanților. La 24 aprilie 2000, reclamanții au inițiat o procedură de compensare în fața Curții Civile Birecik de Jurisdicție Generală pentru compensare suplimentară. La 19 decembrie 2000, instanța internă a acordat o sumă de 11.900.000.000 de lire turce (aproximativ 19,600 euro la acea dată) plus dobânzi la rata legală. La 10 decembrie 2001, cazul a fost susținut de Curtea de Casație. Potrivit informațiilor din dosar, la 25 mai 2006, administrația a plătit datoria rămasă. Legea internă relevantă Se poate găsi o descriere a dreptului intern în Turgut și alții c. Turcia (dec.), nr. 4860/09, 26 martie 2013 și Demiroğlu și alții c. Turcia (dec.), nr. 56125/10, 4 iunie 2013. COMPLAINT 10. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plângeau de faptul că autoritățile naționale nu respectă o hotărâre internă pentru o perioadă lungă de timp. HOTĂRÂREA 11. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la întârzierea excesivă a executării unei hotărâri interioare. 12. Guvernul a remarcat că, în temeiul Legii nr. 6384, s-a înființat o nouă comisie de compensare pentru a face față cererilor privind durata procedurilor și neexecuția hotărârilor. În consecință, au susținut că reclamanții nu au epuizat măsurile interne, deoarece nu au formulat nici o cerere către Comisia de compensare. 13. Curtea observă că, după cum a subliniat Guvernul, s-a instituit în Turcia un nou remediu intern în urma aplicării procedurii de hotărâre pilot în cazul Ümmühan Kaplan c. Turcia (n. 24240/07, 20 martie 2012). Ulterior, în decizia sa în cazul Demiroğlu și alții c. Turcia (dec.), nr. 56125/10, 4 Iunie 2013), Curtea a declarat o cerere inadmisibilă din cauza faptului că reclamanții nu au putut elimina căile de recurs interne, adică noua soluție. În acest sens, Curtea a considerat, în special, că acest nou remediu a fost accesibil și capabil de a oferi o perspectiva rezonabilă de soluționare a plângerilor privind neexecuția hotărârilor. 14. Curtea constată că, în decizia sa din cauza Ümmühan Kaplan (citată mai sus, § 77), acesta a subliniat că ar putea, totuși, să examineze, în cadrul procedurii sale normale, cereri de acest tip care au fost deja comunicate guvernului. 15. Având în vedere obiecția Guvernului cu privire la neutilizarea noului remediu intern instituit prin Legea nr. 6384, Curtea își reiterează concluzia în cazul Demiroğlu (citat mai sus), §§ 24-36, et Turgut și alții Turcia ((dec.), nr. 4860/09, 26 martie 2013). 16. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că cererea ar trebui respinsă în temeiul articolului 35 §§ § 1 și 4 din Convenție pentru neepuizarea recoursurilor interne. Din aceste motive, Curtea declara în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 6 aprilie 2017. Hasan Bakırcı Nebojša Vučinić Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă