Sari la conținut
CtEDO 14.03.2017 Auto

MOLNÁR v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
14.03.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
  • Comunicată guvernului
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
MOLNÁR v. HUNGARY (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 14 martie 2017 CUARTĂ SECȚIUNE Cererea nr. 29541/15 Gábor MOLNÁR împotriva Ungariei depusă la 12 iunie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Gábor Molnár, este un național maghiar născut în 1990 și locuiește în Sajószöged. El este reprezentat în fața Curții de către dl Kovács, un avocat practicant în Miskolc. La 31 august 2014, departamentul principal al poliției din județul Borsod-Abaúj-Zemplen a interogat reclamantul ca suspect. Potrivit departamentului de poliție, la 30 august 2014, reclamantul, împreună cu alți doi suspecți, a „platat o nouă substanță psihoactivă pe piață”, în sensul articolului 184 din Codul Penal. Reclamantul a fost suspectat că a vândut substanțe ilegale pentru câștig financiar în sediul unei societăți private.

Reclamantul nu a formulat o declarație. La 2 septembrie 2014, biroul procurorului districtului Tiszaújváros a cerut Tribunalului districtului Tiszaújváros să elibereze o decizie de detenție în ceea ce privește reclamantul. În cererea de ordin, un rezumat al suspiciunilor împotriva reclamantului a fost prezentat în primul rând. În plus, s-a remarcat că reclamantul a avut două condamnari anterioare: la 4 februarie 2013, el a fost considerat vinovat de conduită dezordonată și condamnat la șase luni de închisoare, suspendat timp de un an; și la 12 iunie 2014, el a fost considerat vinovat de infracțiuni minore de posesie a unei cantități mici de droguri și amendat 200.000 de forinti maghiari (HUF – aproximativ 650 euro (EUR)).

Procurorul a susținut că, având în vedere legătura reclamantului cu clienții săi, există o suspiciune rezonabilă că, dacă în libertate, ar putea compromite ancheta în curs, exercitând presiuni asupra martorilor. Procurorul a susținut în continuare că există un risc real că reclamantul ar abscinde, datorită severității pedepsei posibile. La 2 septembrie 2014, Curtea de District Tiszaújváros a retras reclamantul în custodie. A rezumat suspiciunile împotriva acestuia, a făcut trimitere la rezultatul căutărilor domiciliare efectuate într-o serie de locații aparținând fie suspecților, fie membrilor familiei lor, și a concluzionat că există o suspiciune rezonabilă de faptul că reclamantul a comis infracțiunile.

Curtea a reiterat argumentele procurorului cu privire la necesitatea detenției reclamantului – argumentele că, în absența de detenție, el ar putea influența martorii și ar recidiva, având în vedere cantitatea mare de materiale ilegale găsite în timpul cercetărilor de domiciliu. Această decizie a fost susținută în apelul Tribunalului de Supremă Miskolc la 16 Septembrie 2014, care a fost de acord cu avizul instanței de judecată și a adăugat, fără a da motive suplimentare, că o măsură neprivindă nu ar putea asigura conduita corectă a procedurii. La 26 septembrie 2014, detenția anterioară a reclamantului a fost prelungită de Curtea de District Tiszaújváros până la 2 ianuarie 2015. Fără a furniza o explicație suplimentară, instanța a reiterat poziția sa că, dacă ar fi lăsată liberă, reclamantul ar viola dovezile, revocarea și abscondarea.

Având în vedere jurisprudența Curții, el susține, de asemenea, că severitatea pedepsei posibile nu ar putea justifica în sine riscul de recidivă. El susține, de asemenea, că riscul de manipulare a probelor și de recidivă nu a fost nefondat. În plus, nu s-a dat niciun motiv în ceea ce privește motivul pentru care o măsură mai puțin restrictivă nu ar putea asigura prezența reclamantului în timpul procedurii. La 21 octombrie 2014, Curtea Înaltă Miskolc a susținut hotărârea de primă instanță, fără a da motive suplimentare. La 13 decembrie 2014, detenția anterioară a reclamantului a fost prelungită până la 2 martie 2015, argumentele anterioare în favoarea repetării acestei detenții. La 26 februarie 2015, Curtea de District Tiszaújváros a prelungit detenția anterioară a reclamantului până la 2 mai.

Acesta a remarcat din nou că severitatea pedepsei a demonstrat în sine riscul de abscondare a reclamantului. Curtea s-a bazat, de asemenea, pe cantitatea de materiale ilegale confiscate pentru a constata că există un risc de recidivă și de manipulare a probelor. Un recurs împotriva acestei decizii a fost respins la 26 martie 2015. Curtea de district Tiszaújváros a prelungit din nou detenția anterioară a reclamantului la 28 aprilie 2015, astfel cum se prevede la art. 129 alineatul (2) literele (b)-(d) din Codul de procedură penală, datorită riscului de abscondare, de manipulare a probelor și de recidivă. Un recurs de către reclamant împotriva deciziei respective a fost nereușit. COMPLAINT Reclamantul se plâng în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție că detenția sa preliminară a fost prelungită în mod repetat fără ca instanțele să indice orice dovezi care să sprijine implicarea sa efectivă în infracțiunile în cauză.

În ceea ce privește riscurile recidivei sale, manipularea probelor și absoarbarea, instanțele au ignorat argumentele și dovezile prezentate de el și au aplicat numai raționamentul formulatic. Extinderea repetată a detenției anterioare a reclamantului a fost încălcarea cerinței de „temps rezonabil” a articolului 5 § 3 din Convenție, având în vedere raționamentul destul de formulat furnizat de instanțe și lipsa aparentă de a lua în considerare măsuri alternative?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2016-03-30
0,93
Á.R. v. HUNGARY and 2 other applications
Comunicat la 30 martie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Aplicația nr. 20440/15 Á.R. împotriva Ungariei și a altor două cereri (a se vedea lista anexată) DECLARAREA FACTELOR Primul reclamant, dl Á.R., s-a născut în 1978 și este în prezent condamnat la î
CtEDO 2003-12-02
0,93
CASE OF IMRE v. HUNGARY
. 25 § 1). Prin hotărârea din 4 martie 2003, Curtea a declarat că cererea este parțial admisibilă. Reclamantul și Guvernul au depus observații cu privire la fondul (art. 59 § 1). Camera a decis, după consultarea părților, că nu era necesară
CtEDO 2018-04-16
0,93
FEHÉR v. HUNGARY
Comunicat la 16 aprilie 2018 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 65686/14 Attila László FEHÉR împotriva Ungariei depusă la 12 septembrie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Attila László Fehér, este un cetățen maghiar, născut în 1965 și reținut
CtEDO 2024-02-06
0,93
NÉMETH v. HUNGARY
PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 46622/21 Ádám NÉMETH împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 6 februarie 2024 în calitate de comitet compus din: Gilberto Felici, Președintele Péter Paczolay, Raf
CtEDO 2010-12-21
0,93
CASE OF SZEPESI v. HUNGARY
în același timp (art. 29 § 1). Guvernul german nu și-a exercitat dreptul în temeiul articolului 36 § 1 din Convenție și art. 44 din Regulamentul Curții de a interveni în cadrul procedurii. CIRCUMSTĂRILE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 19
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă