- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 martie 2017
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Inadmisibil
Elksnit și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
Cererea nr. 2091/11 Igor Yuryevich ELKSNIT împotriva Rusiei și a altor trei cereri (a se vedea tabelul apendice) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a treia), care așezat la 16 martie 2017 în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători și Karen Reid, grefierul secțiunii; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. 3 din Convenția privind lungimea excesivă a detenției anterioare au fost comunicate guvernului rus („Guvernului”).
Asocierea Dreptului cererilor Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Reclamantul, dl Khamkhoyev, (depunerea nr. 34815/14) a murit în timp ce cazul era în așteptare în fața Curții. Mama reclamantului, dna Khamkhoyeva, își exprimă intenția de a continua cererea. Guvernul nu a contestat această cerere.
În cazul în cauză, Curtea consideră că, în afară de exprimarea explicită a dorinței de a face acest lucru, mama reclamantului are un interes suficient de legitim în urmărirea procedurii în numele fiului său îndepărtat, având în vedere natura plângerilor formulate de dl Khamkhoyev (a se vedea Vaščenkovs c. Letonia , nr. 30795/12, §§ 25-30, 15 decembrie 2016; Sergey Denisov și alții c. Rusia , nr. 1985/05, 18579/07, 21748/07, 21954/07 și 20922/08, §§ 73-75, 19 aprilie 2016). În consecință, Curtea consideră că dna Y. Khamkhoyeva are dreptul să continue procedura în ceea ce privește cererea nr. 34815/14 în numele fiului ei întârziat. Reclamanții se plângeau că detenția lor preliminară a fost de lungă durată, care se bazează pe art. 5 § 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: art. 5 § 3 „3.
Orice persoană arestată sau reținută în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) litera (c) din prezentul articol are ... dreptul la proces într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptarea procesului. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții de a apărea pentru proces.” Curtea observă că principiile generale referitoare la dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea procesului în suspensie, astfel cum sunt garantate de art. 5 § 3 din Convenție, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Kudła c. Polonia [GC], nr. 30210/96, § 110, ECHR 2000-XI și McKay c. Regatul Unit [GC], nr. 543/03, §§ 41-44, CEDO 2006-X, cu alte trimiteri].
Cereri nr. 2091/11 și 13973//12 În ceea ce privește cererile nr. 2091/11 și 13973//12, Curtea remarcă durata relativ scurtă a detenției anterioare a reclamanților.
Acesta observă, de asemenea, că, deși prelungirea detenției reclamanților, instanța internă se bazase pe existența unei suspiciuni rezonabile de implicarea lor în infracțiuni sexuale violente agravate împotriva minorilor, vulnerabilitatea particulară a victimelor, a confirmat complexitatea cazurilor penale împotriva reclamanților și a existenței unui risc grav de absoarbire sau de interferență cu justiția acestora, inter alia , prin modelul comportamentului sau al condiției psihologice (a se vedea Rydz c. Polonia , nr. 13167/02 , 18 decembrie 2007 ) . Curtea este convinsă că instanța internă a citat fapte specifice în susținerea concluziilor că reclamanții au fost capabili să obstrucționeze justiția , să reexamineze sau să abscondă . De asemenea, au considerat posibilitatea de a aplica măsuri alternative, dar le-au considerat inadecvate.
Instanțele interne au examinat în mod corespunzător toate factorele relevante și au dat motive „relevante” și „suficiente” pentru a justifica continuarea detenției reclamanților. De asemenea, Curtea constată că autoritățile interne au prezentat „diligență specială” în desfășurarea procedurii (a se vedea, de exemplu, Khloyev v. Rusia , nr. 46404/13 , §§ 96-107, 5 februarie 2015; Topekhin v. Rusia , nr. 78774/13, 10 mai 2016; Sopin v. Rusia , nr. 57319/10 , 18 decembrie 2012 și Isayev v. Rusia , nr. 20756/04, 22 octombrie 2009 . Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că plângerea reclamanților este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§§ 3 și 4 din Convenție.
Cererea nr. 7428/12 Curtea constată că, în cererea nr. 7428/12, perioada de detenție preliminară a reclamantului s-a încheiat la 9 septembrie 2011. Iunie 2012. În consecință, cererea ar trebui respinsă ca fiind depusă din timp în conformitate cu art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție. În ceea ce privește cererea nr. 34815/14, Curtea observă că detenția anterioară a reclamantului a durat de la 18 martie 2012 la 29 septembrie 2014. Cel mai recent recurs interzis de către reclamant împotriva unei hotărâri de detenție a fost examinat de instanța rusă la 24 În septembrie 2013, reclamantul și-a depus cererea Curții la 9 aprilie 2014, care este peste șase luni de la cea mai recentă decizie de apel susținând detenția sa.
În consecință, plângerea cu privire la perioada de detenție reglementată de deciziile emise înainte de 24 septembrie 2013 este suspendată. Curtea subliniază, de asemenea, că reclamantul nu a interzis niciun recurs împotriva unor ordine de detenție ulterioare, oferind astfel autorităților interne posibilitatea de a examina dacă detenția sa a fost compatibilă cu dreptul de judecată al Convenției sale într-un timp rezonabil sau de a elibera în așteptarea procesului. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că cererea este inadmisibilă și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 1 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; decide că mama reclamantului (denumită în continuare 34815/14), dna Khamkhoyeva, are locus standi în cadrul procedurii; declară că cererile sunt inadmisibile.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 6 aprilie 2017. Karen Reid Luis López Guerra Președintele Registrului Președintele Registrului APENDIX nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Numele reprezentantului și locația Perioada de detenție Durată a detenției 2091/11/30/11/2010 Igor Yurievich ELKSNIT 20/10/1971 23/11/2009 până la 22/11/2010 1 an 7428/12/11/2012 Ildar Nailyevich GAZIZOV 11/11/1977 19/10/2010 până la 09/09/2011 10 luni(e) și 22 zile(e) 13973/12 24/02/2012 Vladimir Vladimir Vladimirovich YEVTOV 01/01/1979 18/10/2011 până la 20/06/2012 8 luni(e) și 3 zile(e) 34815/14 09/04/2014 Yusup Salmanovich KHAMKHOYEV 01/05/1978 Demidas Nina Nikolayevna Khabarovsk 18/03/2012 până la 29/09/2014 2 ani(e) și 6 luni(e) și 12 zile(e)
THIRD SECTION
DECISION Application no. 2091/11 Igor Yuryevich ELKSNIT against Russia and 3 other applications (see appended table) The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 16 March 2017 as a Committee composed of: Luis López Guerra, President, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judges, and Karen Reid, Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table. The applicants’ complaints under Article 5 § 3 of the Convention concerning the excessive length of pre-trial detention were communicated to the Russian Government (“the Government”). THE LAW A. Joinder of the applications Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. B. The locus standi issue for application no. 34815/14 The applicant, Mr Khamkhoyev, (application no. 34815/14) died while the case was pending before the Court. The applicant’s mother, Ms Y. Khamkhoyeva, expressed her intention to pursue the application.
The Government did not object to that request. In the present case, the Court considers that apart from explicitly expressing her wish to do so, the applicant’s mother has a sufficient legitimate interest in pursuing the proceedings on behalf of her late son, given the nature of the complaints brought by Mr Khamkhoyev (see Vaščenkovs v. Latvia , no. 30795/12, §§ 25-30, 15 December 2016; Sergey Denisov and Others v. Russia , nos. 1985/05, 18579/07, 21748/07, 21954/07 and 20922/08, §§ 73-75, 19 April 2016). Accordingly, the Court holds that Ms Y. Khamkhoyeva has standing to continue the proceedings in respect of application no. 34815/14 on behalf of her late son. C. Complaints under Article 5 § 3 of the Convention The applicants complained that their pre-trial detention had been unreasonably long.
They relied on Article 5 § 3 of the Convention, which read as follows: Article 5 § 3 “3. Everyone arrested or detained in accordance with the provisions of paragraph 1 (c) of this Article shall be ... entitled to trial within a reasonable time or to release pending trial. Release may be conditioned by guarantees to appear for trial.” The Court observes that the general principles regarding the right to trial within a reasonable time or to release pending trial, as guaranteed by Article 5 § 3 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities, Kudła v. Poland [GC], no. 30210/96, § 110, ECHR 2000-XI, and McKay v. the United Kingdom [GC], no. 543/03, §§ 41-44, ECHR 2006-X, with further references).
1. Applications nos. 2091/11 and 13973/12 With respect to applications nos. 2091/11 and 13973/12, the Court notes the relatively short duration of the applicants’ pre-trial detention. It further observes that while extending the applicants’ detention the domestic courts had relied on the existence of a reasonable suspicion of their involvement in aggravated violent sexual offences against minors, the particular vulnerability of the victims, the complexity of the criminal cases against the applicants and the existence of a serious risk of their absconding or interfering with justice, confirmed, inter alia , by the pattern of their behavior or psychological condition (see Rydz v. Poland , no. 13167/02, 18 December 2007). The Court is satisfied that the domestic courts cited specific facts in support of their conclusions that the applicants were liable to obstruct justice, to re-offend or abscond.
They also considered a possibility of applying alternative measures, but found them to be inadequate. The domestic courts duly examined all the pertinent factors and gave “relevant” and “sufficient” reasons to justify the applicants’ continued detention. The Court also finds that the domestic authorities displayed “special diligence” in the conduct of the proceedings (see, for example, Khloyev v. Russia , no. 46404/13, §§ 96-107, 5 February 2015; Topekhin v. Russia , no. 78774/13, 10 May 2016; Sopin v. Russia , no. 57319/10, 18 December 2012 and Isayev v. Russia , no. 20756/04, 22 October 2009). In view of the above, the Court finds that the applicants’ complaint is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.
2. Application no. 7428/12 The Court notes that in application no. 7428/12 the period of the applicant’s pre-trial detention ended on 9 September 2011. The applicant only introduced his complaint under Article 5 § 3 of the Convention on 13 June 2012. Accordingly, it follows that the application should be rejected as having been lodged out of time in accordance with Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention. 3. Application no. 34815/14 With respect to application no. 34815/14 the Court observes that the applicant’s pre-trial detention lasted from 18 March 2012 to 29 September 2014. The most recent appeal filed by the applicant against a detention order was examined by the Russian court on 24 September 2013. The applicant lodged his application with the Court on 9 April 2014, which is more than six months after the most recent appeal decision upholding his detention.
Consequently, the complaint about the detention period covered by the decisions issued before 24 September 2013 is belated. The Court further observes that the applicant did not appeal against any subsequent detention orders, thus not providing the domestic authorities with an opportunity to consider whether his detention was compatible with his Convention right to trial within a reasonable time or release pending trial. In view of the above, the Court finds that the application is inadmissible and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Decides that the mother of the applicant (application no. 34815/14), Ms Y. Khamkhoyeva, has locus standi in the proceedings; Declares the applications inadmissible.
Done in English and notified in writing on 6 April 2017. Karen Reid Luis López Guerra Registrar President APPENDIX No. Application no. Date of introduction Applicant name Date of birth Representative name and location Period of detention Length of detention 2091/11 30/11/2010 Igor Yuryevich ELKSNIT 20/10/1971 23/11/2009 to 22/11/2010 1 year 7428/12 11/01/2012 Ildar Nailyevich GAZIZOV 11/11/1977 19/10/2010 to 09/09/2011 10 month(s) and 22 day(s) 13973/12 24/02/2012 Vladimir Vladimirovich YEVTOV 01/01/1979 18/10/2011 to 20/06/2012 8 month(s) and 3 day(s) 34815/14 09/04/2014 Yusup Salmanovich KHAMKHOYEV 01/05/1978 Demidas Nina Nikolayevna Khabarovsk 18/03/2012 to 29/09/2014 2 year(s) and 6 month(s) and 12 day(s)