SPIROVSKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
SPIROVSKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2017)
Comunicat la 23 martie 2017 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 52370/14 Irena SPIROVSKA și Igor SPIROVSKI împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei depusă la 17 iulie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dna Irena Spirovska și dl Igor Spirovski, sunt cetățeni macedoneni, care s-au născut în 1960 și trăiesc în Skopje. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția și soțul reclamanților. Ele sunt proprietarii unei parcele de teren din Skopje, pe care le-au cumpărat de la stat. Pe 15 Februarie 2012 al doilea reclamant a depus o acțiune penală privată împotriva N.G. în fața Tribunalului de Primă Instanță de a face o apropiere greșită a dreptului, a difamării și a insultului în urma unei confruntații verbale care s-au întâmplat între ei atunci când al doilea reclamant a încercat să construiască un gard în jurul complotului său. Mai 2012 N.G. a prezentat un răspuns instanței care neagă acuzațiile. În răspunsul el a declarat, printre altele, că „cuplul Spirovski a usurpat o parcelă de teren” și „criminalitatea reală în acest caz a fost comisă de dl Spirovski în 2001 atunci când [el] a prezentat o cerere în registrul de teren [...]”. Aprilie 2012 reclamantul a introdus o acțiune penală separată împotriva N.G. și a C.G. în Tribunalul de Primă Instanță de la Skopje cu privire la acuzațiile privind utilizarea documentelor falsificate. N.G. a prezentat un răspuns la propunerea la 24 octombrie 2012. În ea el a folosit următoarele fraze: „Este o încercare perversă [de către solicitanți] să prezinte documente falsificate din 2001 ca fiind reale și legitime, cu scopul de a lua un complot de teren împotriva legii. În opinia mea, doar hoți și falsificatori [referiți reclamanților] ar putea pretinde că documentele noastre originale sunt „probe false””, „criminația reală în acest caz a fost comisă în 2001 în deciziile nr. [...] de dl Spirovski”, „Ca avocat și fost judecător al Curții Constituționale, dl Spirovski [...], a comis intenționat și cu conștiință o crimă gravă - inițiarea și asistența în crearea de date numerice false și falsificate [în Registrul de teren]”, „folosind falsificarea, Igor Spirovski îmi ia pământul” și [...] pentru a lua proprietatea tatălui meu, Igor și Irena Spirovski a trebuit să comiteze trei crime grave [...]”. La 11 ianuarie 2013, reclamanții au depus o cerere de daune împotriva difamării G.N., care a afirmat că, folosind frazele menționate mai sus în ambele observații menționate mai sus, au făcut obiectul unei jurisdicții interne, au afectat reputația reclamanților și au solicitat daune în valoare de 900.000 MKD (circa 15.000 EUR). La o audiție depusă în fața Tribunalului de Primă Instanță la 13 Septembrie 2013 N.G. a confirmat că a folosit frazele de mai sus. El a reiterat că parcela de teren în cauză a fost usurpat de către solicitanți prin intermediul infracțiunii. La 19 septembrie 2013 reclamația reclamanților a fost respinsă. Motivele au fost că, deși N.G. Într-adevăr, s-a folosit de frazele menționate mai sus, având în vedere faptul că el a fost acuzat în aceste proceduri, el are dreptul de a se apăra prin utilizarea acestei cuvinte. Tribunalul de Primă Instanță a afirmat că frazele în cauză sunt hotărâri de valoare și că împiedicarea G.N. de a exprima opinia asupra reclamanților în acest sens ar fi contrar libertății sale de exprimare. Reclamanții au depus un recurs la 24 octombrie 2013. În apelul pe care l-au declarat că frazele utilizate de N.G. erau, de fapt, declarații de fapt (și nu hotărârile de valoare) și faptul că N.G. se apăra în instanță, nu ar trebui să-l absoargă de responsabilitatea difamării. Martie 2014. Curtea respectiva a susținut constatarea instanței de judecată care clasifica declarațiile ca hotărâri de valoare și a constatat că, deși fraza utilizată de N.G. ar fi putut apărea excesivă, în circumstanțele specifice (apărându-se în instanță), acestea nu au ajuns la nivelul difamării. COMPLAINTS Reclamanții se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție că statul nu a asigurat respectarea dreptului lor la o reputație. 2014 dezvăluie nerespectarea dreptului reclamanților la viață privată și, prin urmare, încălcarea obligațiilor pozitive ale statului contestat în temeiul articolului 8 din Convenție?