- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 28 martie 2017
- Stat pârât
- ESP
- Concluzia
- Affaire communiquée
Erkizia Almandoz împotriva Spaniei
Traducere în română Auto
Comunicat la 28 martie 2017 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 5869/17 Tasio ERKIZIA ALMANDOZ împotriva Spaniei introdusă la 11 ianuarie 2017 OBIECTUL L După ce a depus o floare sub fotografia acestuia, reclamantul și-a exprimat opinia în fața publicului asistent, solicitându-și o reflecție pentru a alege calea cea mai adecvată, fie cea care urma să facă cel mai mult rău statului. În acest scop, pentru a conduce poporul spre un nou scenariu democratic, reclamantul a fost condamnat la pedeapsa pentru apologia terorismului la o sentință de un an de închisoare și șapte ani de suspendare a dreptului la vot pasiv. Discursul rostit de reclamant, poate fi considerat, în circumstanțele cauzei, ca un act de instigare la ură, astfel cum l-a considerat Tribunalul Constituțional în hotărârea sa?
A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului, în sensul articolului 10 din Convenție, ținând seama de argumentele prezentate de acesta din urmă, și de condamnarea sa la penalitate?
Communiquée le 28 mars 2017
TROISIÈME SECTION
Requête n o 5869/17 Tasio ERKIZIA ALMANDOZ contre l’Espagne introduite le 11 janvier 2017
OBJET DE L’AFFAIRE
Le requérant est un politicien basque, indépendantiste, qui est intervenu le 21 décembre 2008 dans le village d’Arrigorriaga (Pays basque) à un acte visant à rendre hommage à un ancien dirigeant de l’organisation terroriste ETA. L’acte a eu lieu dans un contexte de réflexion de cette organisation indépendantiste, visant à mettre un terme au conflit armé. Après avoir déposé une fleur sous la photographie de celui-ci, le requérant s’est exprimé devant le public assistant en demandant d’entreprendre « une réflexion afin de choisir le chemin le plus adéquat », soit celui « qui allait faire le plus de mal à l’État », cela afin de « conduire le peuple vers un nouveau scénario démocratique ». Le requérant fut condamné au pénal pour apologie du terrorisme à une peine d’un an de prison et sept ans de suspension du droit de suffrage passif.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Le discours prononcé par le requérant, peut-il être considéré, dans les circonstances de la cause, comme un acte d’incitation à la haine, tel que l’a considéré le Tribunal constitutionnel dans son arrêt? 2. Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, au sens de l’article 10 de la Convention, compte tenu des arguments avancés par ce dernier, et de sa condamnation au pénal ?