CtEDO 25.04.2017 Auto

SCOZZAFAVA AND OTHERS v. ITALY

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
25.04.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
SCOZZAFAVA AND OTHERS v. ITALY (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 20014/13 Romano SCOZZAFAVA și alții împotriva Italiei Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 25 aprilie 2017 în calitate de comitet compus din: Kristina Pardalos, președinte, Robert Spano, Tim Eicke, judecători și Renata Degener, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 25 februarie 2013, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl Antonio Bultrini, un avocat practicant la Roma. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. În conformitate cu secțiunea 4 din Legea nr. 103 din 14 aprilie 1975, Comisia Parlamentară pentru Servicii Audiovizuale (Comisia parlamentare per l’indicazzo generale e la vigilanza dei servizi radiotelevisivi , în continuare „Comisia”) este responsabilă pentru regulamentul, printre altele , al așa-numitelor difuzii tribune politice , de televiziune și radio cu conținut politic. Reclamanții susțin că astfel de difuziuni, care sunt transmise de către societatea de televiziune de stat (RAI - Radiotelevisione Italiana S.p.A. ), permit publicului să primească informații și idei de la diferite actori și grupuri din întregul spectru politic. Reclamanții susțin că, între februarie 2008 și februarie 2013, Comisia nu a reușit să organizeze și să difuzezeze RAI tribune politiciche , în acest mod nu îndeplinesc obligațiile lor stabilite de lege. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 10 din Convenție cu privire la nerespectarea cerințelor articolului 4 din Legea nr. 103 din 14 aprilie 1975 privind organizarea difuzărilor de televiziune și radio cu conținut politic. În special, au susținut că dreptul lor de a primi informații și idei a fost încălcat de stat. În plus, ei au afirmat că nu aveau un remediu intern eficace prin care să pună în pericol presupusa încălcare a articolului 10, conform articolului 13 din Convenție. HOTĂRÂREA Curții reiterează că, pentru a putea depune o cerere în temeiul articolului 34 din Convenție, o persoană, nerespectată organizarea guvernamentală sau grupul de persoane fizice trebuie să poată pretinde că sunt victime de încălcarea drepturilor prevăzute în Convenție. Pentru a pretinde că sunt victime de o astfel de încălcare, o persoană trebuie să fie direct afectată de actul sau omisiune în cauză sau riscă să fie afectată direct de aceasta ( Monnat c. Elveția, nr. 7304/01, § 31, CEDO 2006 X). Convenția nu prevede introducerea unui actiu popularis pentru interpretarea drepturilor prevăzute în aceasta sau permite persoanelor fizice să se plângă de o dispoziție a dreptului național pur și simplu pentru că consideră, fără a fi fost direct afectată de aceasta, că aceasta poate în contradicție cu Convenția (a se vedea Aksu v. Turcia [GC], nr. 4149/04 și 411029/04, § 50, CEDO 2012, și Burden v. Regatul Unit [GC], nr. 13378/05, § 33, CEDO 2008). În ceea ce privește acest caz, reclamanții nu au demonstrat că au fost direct afectați de eșecul autorităților naționale de a organiza difuzarea tribune politiciche. Plaga lor este în abstract la omisiunile autorităților naționale că consideră că au încălcat Convenția. Prin urmare, reclamanții nu pot pretinde că sunt victime de o încălcare a Convenției și, în consecință, plângerile lor sunt incompatibile ratione personae cu dispozițiile Convenției în sensul articolului 35 § 3 litera (a) și trebuie respinse în temeiul articolului 35 § 4. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 18 mai 2017. Renata Degener Kristina Pardalos Președintele Adjunct Registrul Apendice ANNEXĂ Numele de naștere LASTNAME Data nașterii Locul reședinței Romano SCOZZAFAVA 12/11/1935 Roma Vittorio CERADINI 25/02/1956 Roma Francesco D’AMBROSIO 14/05/1979 Notaresco Ouattara GAOUSSO 05/10/1958 Roma Paolo IZZO 24/11/1970 Roma Fulco LANCHESTER 18/06/1950 Castelgandolfo Stefano MARRELLA 31/08/1969 Cerveteri Alba MONTORI 17/03/1947 Fabrica di Roma Mario MORCELLINI 11/05/1946 Roma Mario RICCIO 17/10/1959 Cremone Davide ROCCO 01/07/1986 Porto Azzuro Maria Gigliola TONIOLLO 27/03/1948 Roma Simona VOGLINO 06/12/1983 San Felice Segare

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2017-03-28
0,94
ASSOCIAZIONE POLITICA NAZIONALE LISTA MARCO PANNELLA AND RADICALI ITALIANI v. ITALY
Communicated on 28 March 2017 FIRST SECTION Application no. 20002/13 ASSOCIAZIONE POLITICA NAZIONALE LISTA MARCO PANNELLA and RADICALI ITALIANI against Italy lodged on 27 December 2012 SUBJECT MATTER OF THE CASE The applicants are a politic
CtEDO 2017-03-28
0,93
ASSOCIAZIONE POLITICA NAZIONALE LISTA MARCO PANNELLA v. ITALY
Communicated on 28 March 2017 FIRST SECTION Application no. 66984/14 ASSOCIAZIONE POLITICA NAZIONALE LISTA MARCO PANNELLA against Italy lodged on 2 October 2014 SUBJECT MATTER OF THE CASE The applicant is a political organisation. The Commu
CtEDO 2017-05-23
0,91
CAROTENUTO v. ITALY
FIRST SECTION DECISION Application no. 11368/07 Alfonso and Lucia CAROTENUTO against Italy The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 23 May 2017 as a Committee composed of: Kristina Pardalos, President, Ksenija Turković
CtEDO 2017-11-14
0,91
F.L. AND OTHERS v. ITALY
s against Italy The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 14 November 2017 as a Committee composed of: Kristina Pardalos, President, Ksenija Turković, Tim Eicke, judges, and Renata Degener, Deputy Section Registrar, Hav
CtEDO 2021-10-14
0,91
CASE OF ROSSI v. ITALY
FIRST SECTION CASE OF ROSSI v. ITALY (Application no. 21844/10) JUDGMENT STRASBOURG 14 October 2021 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Rossi v. Italy, The European Court of Human Rights (First
Sursă