- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 aprilie 2017
- Stat pârât
- MDA
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Miron împotriva Republicii Moldova
Traducere în română Auto
Comunicat la 26 aprilie 2017 SECȚIUNE Cerere nr. 24804/14 Marcel MIRON împotriva Republicii Moldova depusă la 20 martie 2014 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la modul în care statul și-a îndeplinit obligațiile sale pozitive în temeiul articolului 2 din Convenție. Reclamantul, minor la momentul evenimentelor, a intrat într-un transformator electric nesigur în satul său și a suferit leziuni severe periculoase pentru viața sa. O anchetă penală și un proces civil au urmat, dar s-a încheiat fără niciun rezultat, deoarece instanțele au constatat că compania acuzată de distribuție de energie electrică nu a deținut transformatorul în cauză. Nu apare din materialele de caz pe care ancheta le-a identificat proprietarul transformatorului electric, deși a fost speculat că ar fi putut fi o companie privată falimentată.
[GC], nr. 48939/99, §§ 89 și 90, CEDO 2004 XII? Dacă este cazul, Statul pârât și-a îndeplinit obligația pozitivă în temeiul art. 2 din Convenție? În special, statul a adoptat o legislație clară, cum ar fi reglementarea obligației de a asigura securitatea și controlul transformatorilor electrici și de a determina în mod clar responsabilitatea pentru această obligație? Având în vedere obligația procedurală prevăzută la art. 2 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis v. Franța [GC], nr. 53924/00, § 90, CEDH 2004 VIII), statul și-a îndeplinit obligația de a institui un mecanism care să permită identificarea și pedepsirea celor responsabile pentru accidentul în care a fost implicat reclamantul?
Communicated on 26 April 2017
SECOND SECTION
Application no. 24804/14 Marcel MIRON against the Republic of Moldova lodged on 20 March 2014
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns the manner in which the State discharged its positive obligations under Article 2 of the Convention. The applicant, a minor at the time of the events, entered an unsecured electric transformer in his village and suffered severe injuries dangerous for his life. A criminal investigation and a civil lawsuit followed but ended without any result because the courts found that the accused electricity distribution company did not own the transformer in question. It does not appear from the case materials that the investigation identified the owner of the electric transformer although it was speculated that it might have been a bankrupt privately owned company. QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Did the applicant exhaust domestic remedies?
2. Did the State have a positive obligation to protect the applicant’s life (see Öneryıldız v. Turkey [GC], no. 48939/99, §§ 89 and 90, ECHR 2004 ‑ XII? If so, did the respondent State discharge its positive obligation under Article 2 of the Convention? In particular, did the State enact clear legislation such as to regulate the obligation to ensure the security and control of electric transformers and to determine in a clear manner the responsibility for such obligation? 3. Having regard to the procedural obligation under Article 2 of the Convention (see, mutatis mutandis , Vo v. France [GC], no. 53924/00, § 90, ECHR 2004 ‑ VIII), did the State discharge its obligation to put in place a mechanism permitting to identify and punish those responsible for the accident in which the applicant was involved?