CASE OF CHAP LTD v. ARMENIA

RESPONDENT

ARM

HOTĂRÂRE

04.05.2017

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6+6-3-d - Right to a fair trial (Article 6 - Administrative proceedings;Criminal proceedings) (Article 6 - Right to a fair trial;Administrative proceedings;Criminal proceedings;Article 6-3-d - Examination of witnesses;Obtain attendance of witnesses)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF CHAP LTD v. ARMENIA (CtEDO, 2017)

HUDOC · oficial

Societatea reclamantă, Chap Ltd, este o companie armeniană privată care a fost înființată în 1999 și are sediul social în Gyumri. În 2005, societatea reclamantă a înființat un canal regional de televiziune, Gala TV, cu intenția de a difuza în regiunea locală. La 23 februarie 2005, societatea reclamantă a fost acordată o licență de către Comisia Națională de Televiziune și Radio („NTRC”) permițându-i să difuzeze în Gyumri, al doilea oraș cel mai mare din Armenia și în zona din jur. Licența a fost acordată pentru o perioadă de șapte ani. Gala TV a fost una dintre cele patru posturi de televiziune care operează în Gyumri și, potrivit companiei solicitante, a fost recunoscută în mare măsură ca una dintre cele mai puține voci independente în transmisia de televiziune în Armenia. De la 29 octombrie până la 12 noiembrie 2007, Serviciul de Revenue de Stat („SRS”) a efectuat o inspecție a conturilor societății reclamante. În consecință, la 12 noiembrie 2007, a emis un raport cu privire la faptul că societatea reclamantă a avut o răspundere fiscală ridicată pentru anii 2005-2007 și a ordonat să plătească 25 665.100 de drame armeni (AMD) (aproximativ 51.000 euro (EUR)), inclusiv suplimente și amenzi. Raportul a afirmat că sumele indicate sunt plătibile bugetului de stat într-o perioadă de zece zile. SRS a stabilit în raportul său că societatea reclamantă nu a raportat răspunderea fiscală prin ascunde veniturile obținute de publicitate. Raportul a afirmat, de asemenea, că societatea reclamantă nu a inclus prețurile pentru serviciile sale în factura sa sau nu a ținut înregistrări, în conformitate cu legea privind televiziune și radiodifuziune. În plus, s-a afirmat că societatea reclamantă a fabricat și vândut focuri de artificii fără o licență guvernamentală. 10. Raportul SRS s-a bazat, printre altele, pe: a) documentele solicitate de la Gr.A. și transmise ulterior de către șeful NTRC; b) declarațiile de către șefii de societăți și de întreprinzători individuali că au plasat publicități pe Gala TV, dar nu au primit nici un document care să recunoască plata societății reclamante pentru astfel de servicii. 11. Societatea reclamantă a contestat acuzațiile de evaziune fiscală, care au fost fabricate și motivate din punct de vedere politic, ca anunțuri de origine care aveau o funcție socială, pe care o difuzaseră gratuit Gala TV, au fost luate în considerare de către autoritățile în calculul achizițiilor fiscale. 12. La o dată neespecificată, SRS a instituit o procedură penală împotriva directorului șef al societății reclamante, K.H., pentru evaziune fiscală. Autoritățile investigatoare au întrerupt procedura după ce suma necesară a fost plătită. 13. După ce nu a primit nicio plată din partea societății reclamante în ceea ce privește sumele menționate în raportul său din 12 noiembrie 2007, la 26 noiembrie 2007, SRS a formulat o cerere cu Curtea Comercială de a obliga societatea reclamantă să plătească AMD 25,212,800 (aproximativ 50.000 EUR) în datorie fiscală și de a îngheța conturile sale bancare și alte active în valoarea presupusului deficit fiscal. 14. La 27 noiembrie 2007, Curtea Comercială a admis cauza în acțiunea sa și, în același timp, a respins cererea de a îngheța conturile bancare ale societății reclamante. 15. La 3 decembrie 2007, Curtea Comercială a aprobat un ordin de congelare a activelor societății reclamante ca garanție pentru reclamație. 16. La 17 decembrie 2007, societatea reclamantă a adus o contrapunere împotriva SRS, provocând rezultatele inspecției fiscale. Acesta a susținut, printre altele, că declarațiile relevante obținute de șefii societăților și de întreprinzători individuali, precum și informațiile obținute de la Gr.A., nu au putut fi utilizate ca dovezi pentru a susține concluziile SRS în raportul său. 17. La 24 decembrie 2007, cauza societății reclamante a fost transferată Curții administrative, care a fost înființată ca parte a unei reforme a sistemului judiciar în acel an. 18. La 29 ianuarie 2008, Curtea Administrativă a admis cauza. 19. La 12 martie 2008, avocatul societății reclamante a depus o cerere de obținere și examinare a dosarelor fiscale ale societăților care au publicat pe Gala TV și care au fost inspectate de SRS. El susține că aceste înregistrări fiscale conțin rapoarte fiscale și alte documente care ar putea respinge dovezile prezentate de SRS. Această cerere a fost respinsă. 20. În aceeași zi, avocatul societății reclamante a solicitat, de asemenea, Curtea Administrativă să invite, printre altele, șefii societăților relevante și oamenilor de afaceri, și anume A.J., S.A., S.M., H.P., G.S., G.A. și H.M. la a căror declarații SRS au menționat în raportul său. 21. Cu o altă cerere depusă în aceeași dată, avocatul a solicitat Curtea Administrativă să invite Gr.A. să depună mărturie cu privire la informațiile și documentele pe care le-a furnizat SRS și să le confirme veracitatea acestor documente. 22. Cererea societății reclamante a fost respinsă de Curtea Administrativă, care a considerat că dovezile martorilor în cauză sunt irelevante. 23. La 19 martie 2008, Curtea Administrativă a acordat, în parte, reclamația SRS împotriva societății reclamante. Acesta a anulat raportul SRS cu privire la o acuzație de AMD 96,000 (aproximativ 190) impus societății reclamante pentru presupusa producție și vânzare ilegală de focuri de artificii. Curtea Administrativă a hotărât să impună o taxă totală de AMD 25,116.700 (aproximativ 50.000 EUR) asupra societății, inclusiv de 14,291.300 AMD (aproximativ 28 400 EUR) pentru impozitul pe valoarea adăugată (IVA), cuprinzând amândare, o amendă de 60% și suplimente pentru plată întârziată; de 8 338.300 AMD (aproximativ 16,600 EUR) pentru impozitul pe profit, cuprinzând amândare, o amendă de 60% și suplimente pentru plată întârziată; și de 2 487.100 AMD (aproximativ 5000 EUR) pentru fondul de dezvoltare al autorității fiscale. Curtea Administrativă s-a referit la dispozițiile relevante ale Legii privind impozitul pe valoarea adăugată și la Legea privind impozitele în cazul impunerii suprataxelor și a amenzilor. În stabilirea TVA și a răspunderii impozitelor pe profit ale societății reclamante, aceasta se bazează, printre altele, pe documentele furnizate de Gr. și declarațiile A.J., S.A., S.M., H.P., G.S., G.A. și H.M. care au fost menționate în raportul SRS. Valoarea taxelor judiciare care urmează să fie plătită de societatea reclamantă a fost calculată la AMD 502.334 (aproximativ 1000 EUR). 24. La 18 iunie 2008, societatea reclamantă a depus un recurs la punctele de drept în fața Curții administrative. 25. La 4 august 2008, Curtea de Casație a respins recursul societății reclamante, având în vedere că nu a plătit valoarea corectă a taxelor de stat și a stabilit un termen pentru reintroducere. 26. După ce a plătit taxa de stat necesară, societatea reclamantă și-a reintrodus recursul la 3 septembrie 2008. 27. La 18 septembrie 2008, Curtea de Casație a declarat recursul societății reclamante cu privire la punctele de drept inadmisibile pentru lipsa de merit.

The applicant company, Chap Ltd, is a private Armenian company that was set up in 1999 and has its registered office in Gyumri. 6. In 2005 the applicant company established a regional television channel, Gala TV, with the intention of broadcasting in the local region. 7. On 23 February 2005 the applicant company was granted a licence by the National Television and Radio Commission (“the NTRC”) permitting it to broadcast in Gyumri, the second largest town in Armenia, and the surrounding area. The licence was granted for a period of seven years. Gala TV was one of four television stations operating in Gyumri and, according to the applicant company, it was widely recognised as one of the few independent voices in television broadcasting in Armenia. 8. From 29 October to 12 November 2007 the State Revenue Service (“the SRS”) conducted an inspection of the applicant company’s accounts. As a result, on 12 November 2007 it issued a report stating that the applicant company had a high tax liability for the years 2005 to 2007 and ordered it to pay 25,665,100 Armenian drams (AMD) (approximately 51,000 euros (EUR)), including surcharges and fines. The report stated that the indicated amounts were payable to the State budget within a period of ten days. 9. The SRS established in its report that the applicant company had underreported its tax liability by hiding income earned from advertising. The report also stated that the applicant company had failed to include the prices for its services in its invoices or keep records, as required by the Television and Radio Broadcasting Act. Furthermore, it was alleged that the applicant company had manufactured and sold fireworks without a government licence. 10. The SRS’s report was based, inter alia, on: a) documents requested from and subsequently submitted by Gr.A., the head of the NTRC; b) statements by the heads of companies and individual businessmen that they had placed advertisements on Gala TV but had not received any documents acknowledging payment to the applicant company for such services. 11. The applicant company objected to the allegations of tax evasion as fabricated and politically motivated as home-made advertisements that had a social function, which Gala TV had broadcast for free, had been taken into account by the authorities in calculating the tax arrears. 12. On an unspecified date the SRS instituted criminal proceedings against the applicant company’s chief executive, K.H., for tax evasion. The investigating authorities discontinued the proceedings after the required amount had been paid. 13. Having received no payment from the applicant company as regards the amounts stated in its report of 12 November 2007, on 26 November 2007 the SRS brought a claim with the Commercial Court to oblige the applicant company to pay AMD 25,212,800 (approximately EUR 50,000) in tax debt and to freeze its bank accounts and other assets in the amount of the alleged tax shortfall. 14. On 27 November 2007 the Commercial Court admitted the case to its proceedings and at the same time dismissed the application to freeze the applicant company’s bank accounts. 15. On 3 December 2007 the Commercial Court approved a freezing order on the applicant company’s assets as security for the claim. 16. On 17 December 2007 the applicant company brought a counterclaim against the SRS, challenging the results of the tax inspection. It argued, inter alia, that the relevant statements obtained from the heads of companies and individual businessmen, as well as the information obtained from Gr.A., could not be used as evidence to support the findings of the SRS in its report. 17. On 24 December 2007 the applicant company’s case was transferred to the Administrative Court, which had been set up as part of a reform of the court system that year. 18. On 29 January 2008 the Administrative Court admitted the case. 19. On 12 March 2008 the applicant company’s lawyer lodged an application to obtain and examine the tax records of the companies that had advertised on Gala TV and had been inspected by the SRS. He claimed that those tax records contained tax reports and other documents which could rebut the evidence submitted by the SRS. This application was rejected. 20. On the same day the applicant company’s lawyer also asked the Administrative Court to summon, inter alia, the heads of the relevant companies and the businessmen, namely A.J., S.A., S.M., H.P., G.S., G.A. and H.M. to whose statements the SRS had referred in its report. 21. By another application submitted on the same date the lawyer asked the Administrative Court to summon Gr.A. to testify about the information and documents he had provided to the SRS and confirm the veracity of those documents. 22. The applicant company’s applications were rejected by the Administrative Court, which considered the witness evidence in question as irrelevant. 23. On 19 March 2008 the Administrative Court granted the SRS’s claim against the applicant company in part. It annulled the SRS’s report in respect of a charge of AMD 96,000 (approximately EUR 190) imposed on the applicant company for the alleged illegal production and sale of fireworks. The Administrative Court decided to levy a total charge of AMD 25,116,700 (approximately EUR 50,000) on the company, including AMD 14,291,300 (approximately EUR 28,400) for Value Added Tax (VAT), comprising arrears, a 60% fine and surcharges for late payment; AMD 8,338,300 (approximately EUR 16,600) for profit tax, comprising arrears, a 60% fine and surcharges for late payment; and AMD 2,487,100 (approximately EUR 5,000) for the tax authority’s development fund. The Administrative Court referred to the relevant provisions of the Law on Value Added Tax and the Law on Taxes when imposing the surcharges and fines. In establishing the applicant company’s VAT and profit tax liability, it relied, inter alia, on the documents provided by Gr. A. and the statements of A.J., S.A., S.M., H.P., G.S., G.A. and H.M. which had been referred to in the SRS’s report. The amount of court fees to be paid by the applicant company was calculated at AMD 502,334 (approximately EUR 1,000). 24. On 18 June 2008 the applicant company lodged an appeal on points of law with the Administrative Court. 25. On 4 August 2008 the Court of Cassation returned the applicant company’s appeal on the grounds that it had failed to pay the correct amount of State fee and set a deadline for resubmission. 26. After paying the required State fee, the applicant company resubmitted its appeal on 3 September 2008. 27. On 18 September 2008 the Court of Cassation declared the applicant company’s appeal on points of law inadmissible for lack of merit.

§ Cauze similare